Bolojan a subliniat că, în actuala formă a reformei, niciun angajat din sectorul public nu va avea de suferit financiar la final de lună. „Nu va scădea niciun salariu în sectorul public din România. Niciun câștig total, niciun venit total, care include salarii și sporuri”, a declarat premierul. Acesta a explicat că, pentru angajați, este esențială suma finală încasată, nu structura acesteia. „Pentru orice angajat, la final contează câți bani îți intră în cont, nu dacă este un spor sau o normă de hrană”, a afirmat Bolojan.
Sporurile, utilizate pentru creșteri salariale
Premierul a criticat modul în care, de-a lungul timpului, sporurile au fost transformate din instrumente de compensare în mecanisme de majorare a veniturilor. „Acordarea de sporuri nu a mai fost o măsură pentru a proteja de un anumit risc, ci a fost un instrument de a crește salariile în mod direct”, a explicat acesta. Noua lege ar urma să limiteze aceste practici și să ofere mai multă claritate în sistem. Bolojan a menționat că reforma nu va reduce veniturile mai mari existente, dar va introduce un mecanism de echilibrare în timp. „Cei care astăzi au câștiguri mai mari decât s-ar cuveni […] vor rămâne la câștigurile pe care le au, până sunt ajunși din urmă de ceilalți”, a declarat premierul. Astfel, diferențele salariale vor fi corectate gradual, prin creșterea veniturilor pentru categoriile subevaluate.
Legea, condiție pentru accesarea fondurilor europene
Premierul a menționat că adoptarea legii salarizării unitare este o obligație asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „De aprobarea ei depinde accesarea a peste 700 de milioane de euro”, a spus Bolojan. Guvernul trebuie să adopte acest act normativ până în vara acestui an. În cadrul discuției, premierul a subliniat că noua lege trebuie să elimine ambiguitățile și posibilitățile de interpretare care au condus la dezechilibre. El a evidențiat că sistemul actual a fost afectat de intervenții succesive – sporuri, clase salariale și alte ajustări – care au generat diferențe între angajați cu responsabilități similare.













