Conform declarațiilor sale, evitarea expresiei „criză economică” de către premier nu schimbă realitatea: două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului indică recesiune tehnică, iar problemele actuale nu sunt rezultatul unor șocuri externe, cum au fost în 2008–2009, ci al unor politici interne greșite.
Rareș Bogdan afirmă că România ar fi beneficiat de un context internațional favorabil, „dacă am fi știut să jucăm”, dar creșterile de taxe și tăierile bugetare „fără logică” au afectat direct populația și investitorii.
În mesajul său, europarlamentarul își exprimă speranța că Ilie Bolojan dispune de un „plan B” sau că planul actual se bazează pe o strategie solidă, avertizând că indicatorii macroeconomici „arată foarte prost”.
El compară circumstanțele actuale cu măsurile de austeritate din 2010, când majorarea TVA și tăierile de cheltuieli au fost ulterior recunoscute ca erori de către Fondul Monetar Internațional.
„Repetăm aceleași greșeli în 2025 și ne felicităm că am salvat economia?” se întreabă retoric Rareș Bogdan.
Acesta critică sever strategia de reducere a deficitului bugetar care se bazează pe majorări de taxe, subliniind că, după o scădere de doar 6 miliarde de lei anul trecut, atingerea țintei de 6% în 2026 ar necesita ajustări suplimentare de încă 16 miliarde. „De unde?” se întreabă politicianul, avertizând că o bazare exclusivă pe tăieri și TVA nu produce rezultate reale, ci frânează consumul și împinge firmele spre economia gri.
Rareș Bogdan pledează pentru măsuri liberale clasice, precum facilități fiscale pentru antreprenori, reducerea costului muncii, impozite mai mici pentru sectoarele cu efect de multiplicare – cum sunt construcțiile și eficiența energetică – și un regim favorabil pentru firmele mici și mijlocii.
„Normalitatea este să ajuți antreprenorii să crească, nu să-i pedepsești”, declară el, subliniind că închiderea firmelor reduce încasările și distruge concurența, având un impact direct asupra prețurilor.
Un capitol distinct este dedicat pieței imobiliare, despre care europarlamentarul afirmă că intră într-un „colaps” după un deceniu de creștere. Datoriile dezvoltatorilor ar fi ajuns la 35 de miliarde de lei, stocurile de locuințe nevândute ar depăși 10 miliarde, iar în București peste 2.300 de dezvoltatori s-ar afla în risc major de insolvență, ceea ce ar putea genera un „efect în cascadă devastator” asupra economiei.
În plan strategic, Rareș Bogdan critică lipsa de viziune în atragerea marilor investitori și fonduri internaționale, subliniind că România are nevoie de proiecte mari și capital de calibru. El menționează explicit nume precum JPMorgan, BlackRock, Vanguard sau Mubadala, care ar trebui „invitate la masa discuțiilor” pentru investiții în energie, agricultură, resurse minerale și infrastructură majoră.
De asemenea, europarlamentarul subliniază că România nu își valorifică potențialul de independență energetică și nici poziția strategică în exporturile de gaz, energie electrică și metale rare, ratând inclusiv oportunități precum reconstrucția Ucrainei și Siriei.
În plan geopolitic, el avertizează că România nu își poate permite să se bazeze exclusiv pe parteneriatele europene și critică atitudinea ostilă față de Statele Unite, subliniind că Donald Trump și Partidul Republican vor conduce „cel puțin trei ani” cea mai mare economie a lumii și principalul garant global de securitate.
Mesajul se finalizează cu o notă gravă, utilizând o metaforă dură: o politică axată exclusiv pe „cut cost”, fără investiții și fără viziune, este comparată cu „un bolnav abandonat pe masa de operație”. „Ne batem în piept că operația a reușit. Dar dacă bolnavul nu supraviețuiește?”, avertizează Rareș Bogdan, cerând explicit revenirea la guvernare liberală, cu „reguli simple, taxe mici și un stat care face pași înapoi pentru a lăsa economia să respire”.
