Proiectul în curs de elaborare care vizează noua lege privind salarizarea bugetarilor include modificări semnificative, printre care se numără limitarea sporurilor pentru angajații din sectorul bugetar, iar anumite sporuri vor fi eliminate complet, cum ar fi indemnizația de hrană și sporul pentru condiții vătămătoare, conform documentelor obținute de Economedia.
Este esențial de menționat că acest document reprezintă un proiect de lucru creat de fostul ministru PSD al Muncii, Petre Florin Manole.
Modificările sunt efectuate în timp real și pot suferi modificări substanțiale de către Guvern, având în vedere că Dragoș Pîslaru a preluat interimar ministerul Muncii.
Economedia a obținut proiectul legii salarizării, care a fost trimis spre consultare partenerilor sociali pe 21 aprilie.
Ministerul Muncii a declarat vineri că nu a făcut public niciun proiect de act normativ referitor la noua lege a salarizării unitare.
Conform sursei menționate, lucrările la proiect sunt în continuare în desfășurare, iar orice variantă finală va necesita un acord la nivel politic.
„Atunci când va exista o variantă agreată de toți decidenții politici, proiectul de lege va fi prezentat transparent și va urma procesul legal de consultare publică”, se arată în comunicatul Ministerului Muncii.
Cele mai relevante prevederi din noua lege
Baza de calcul:
- Proiectul legii-cadru de salarizare pentru sectorul bugetar din România va intra în vigoare la 1 iulie 2027, având o valoare de referință inițială de 4.325 lei.
- Raportul salarial se va stabili la 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază/indemnizație din sectorul bugetar, comparativ cu 1 la 12 în prezent.
- Salariul de bază se va calcula prin înmulțirea coeficientului de salarizare corespunzător fiecărei funcții cu valoarea de referință stabilită anual prin legea bugetului de stat. Aceasta nu va putea fi modificată în cazul unei scăderi a PIB-ului și nu trebuie să crească ponderea cheltuielilor de personal în PIB.
Sistem nou de ierarhizare a funcțiilor:
- Legea va introduce o structură de 11 grade salariale (spre deosebire de sistemul actual bazat pe familii ocupaționale și grile separate). Fiecărui grad îi va corespunde un interval de coeficienți cuprins între 1,00 și 7,00.
- Ierarhizarea se va realiza printr-o metodă analitică de evaluare a funcțiilor bazată pe 7 criterii: cunoștințe și experiență, complexitate, judecată și impact al deciziilor, influență și coordonare, contacte și comunicare, condiții de muncă, incompatibilități și regimuri speciale.
- Ajustarea coeficienților se va face doar cu avizul Ministerului Muncii și al Ministerului Finanțelor, pentru a evita creșterile ad-hoc ale salariilor.
- Aceasta reprezintă o schimbare structurală majoră, deoarece funcțiile nu vor mai fi remunerate simplu în funcție de domeniu, ci pe baza unei evaluări standardizate a valorii muncii.
Gradații de vechime simplificate
- Vor fi menținute 6 gradații, dar cu cote ușor modificate față de legislația anterioară: 7,5% la gradația 1 (3-5 ani), 5% la gradațiile 2 și 3, câte 2,5% la gradațiile 4 și 5. Este important de menționat că se vor lua în calcul și perioadele lucrate în sectorul privat, nu doar în sectorul bugetar.
Sporuri:
- Va fi revizuit sistemul de acordare a sporurilor, iar suma sporurilor va fi plafonată la 20% din salariul de bază.
- Se va efectua o analiză a tuturor categoriilor de sporuri, menținându-se doar cele cu adevărat relevante.
- Vor exista următoarele sporuri specifice:
- 10% pentru activitatea de control financiar preventiv
- 40% pentru personalul implicat în implementarea proiectelor și gestionarea fondurilor europene nerambursabile și/sau externe rambursabile
- Vor fi eliminate mai multe sporuri!
- indemnizația de hrană
- indemnizația pentru titlul de doctor, care va fi luată în calcul la stabilirea coeficienților pentru personalul din învățământ, unde, având în vedere natura funcțiilor, este necesară deținerea titlului de doctor.
- sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, care actualmente se ridică la un cuantum de până la 300 lei brut.
- Sporul pentru persoanele cu handicap va fi acordat în cuantum de 15% din valoarea de referință.
- Sporul de noapte și sporul pentru munca suplimentară vor fi exceptate de la limita de 20%.
Premii de performanță reglementate strict
- Sistemul de premiere va fi nou structurat: valoarea totală a premiilor nu poate depăși 5% din fondul de salarii de bază pe ordonator.
- Vor putea fi premiate cel mult 20% din funcțiile de execuție și 30% din funcțiile de conducere.
- Valoarea individuală a premiului va fi cuprinsă între 10% și 20% din salariul de bază pe perioadele de referință (trimestru, semestru sau an).
Transparență salarială obligatorie
- Toate instituțiile publice vor fi obligate să publice de două ori pe an (30 aprilie și 31 octombrie) lista completă a funcțiilor cu toate drepturile salariale aferente. Nerespectarea acestei obligații se va sancționa cu amendă între 20.000 și 30.000 lei.
Reguli tranzitorii
- Diferența salarială tranzitorie: acest concept va fi introdus pentru a acoperi discrepanțele dintre salariile în vigoare în iunie 2027 și cele rezultate din noua lege, asigurând o tranziție graduală la noul sistem.
- Dacă, prin aplicarea noii legi, un angajat ar câștiga mai puțin decât în iunie 2027 (luna de referință), i se va acorda o diferență tranzitorie care va compensa diferența. Aceasta va fi oferită lunar, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2031, perioadă în care sistemul va urma să fie absorbit treptat.
Ce rămâne neschimbat
Structura generală a sistemului (salariu de bază + sporuri + premii), principiul conform căruia toate drepturile salariale se stabilesc exclusiv prin lege (contractele colective nu pot depăși plafoanele legale), regulile privind munca suplimentară și gestionarea operațională de către ordonatorii de credite.
Proiectul ar putea fi modificat
Premierul Ilie Bolojan intenționează să promoveze urgent trei proiecte de reformă în absența miniștrilor PSD, iar noua lege a salarizării bugetarilor este unul dintre acestea, conform G4Media.
Un draft al proiectului legii a fost realizat de Ministerul Muncii, condus până acum de Florin Manole, dar, conform informațiilor G4Media, acesta ar aduce o cheltuială suplimentară la bugetul statului de câteva miliarde de lei anual.
Scopul este de a asigura o salarizare corectă și sustenabilă pentru buget, conform PNRR asumat de România.
