„Ne exprimăm convingerea că analiza finală a autorităţilor va confirma că băncile au acţionat în permanenţă cu bună-credinţă, în conformitate cu cadrul legal şi de reglementare aplicabil, precum şi cu regulile şi metodologiile stabilite de autorităţile competente“, a declarat ARB.
Consiliul Concurenţei va audia instituţiile de credit implicate în investigaţie, având în vedere că toate cele zece bănci au primit o copie a raportului redactat de echipa de investigaţie. Conform autorităţii de concurenţă, analiza s-a concentrat pe activitatea băncilor pe piaţa monetară interbancară în cadrul procedurii de fixing, precum şi în cele 15 minute ulterioare fixingului, referindu-se la operaţiunile de atragere şi plasare de depozite interbancare efectuate de băncile participante la stabilirea ratelor ROBOR/ROBID la nivel naţional.
Mai multe bănci vizate au comunicat deja puncte de vedere, unele dintre acestea afirmând că au acţionat conform cerinţelor legale. În funcţie de evoluţia etapelor următoare ale investigaţiei, instituţiile de credit au semnalat intenţia de a apela la căi legale de contestare, inclusiv prin intermediul instanţei.
ARB subliniază că Banca Naţională a României are rolul de organizator, reglementator şi supraveghetor al pieţei monetare interbancare, conform Normei 4/1995 privind funcţionarea acestei pieţe. Asociaţia menţionează că legislaţia impune criterii stricte de participare, iar regulile de tranzacţionare şi de transparenţă sunt stabilite la nivelul pieţei.
„În calitatea sa de supraveghetor al acestei pieţe reglementate, BNR dispune, conform Regulamentului Uniunii Europene nr. 596/2014, de cadrul legislativ necesar pentru prevenirea abuzului de piaţă legat de manipularea indicilor de referinţă“, susţine ARB.
Asociaţia afirmă că nu are informaţii care să ateste că băncile ar fi fost sancţionate pentru respectarea obligaţiilor legate de cotare sau că BNR s-ar fi sesizat în contextul regulamentului european privind abuzul de piaţă.
ARB avertizează că modul în care subiectul a fost prezentat în spaţiul public poate genera confuzie cu privire la funcţionarea unei pieţe reglementate şi poate avea efecte negative asupra stabilităţii financiare.
„În cazul unor subiecte cu impact sistemic, evaluările sau concluziile anticipate pot genera efecte care depăşesc cadrul investigaţiei şi influenţează negativ funcţionarea pieţei şi percepţia publică. Este esenţial ca dezbaterea publică asupra acestui indicator să fie realizată cu maximă rigoare şi responsabilitate“, a transmis ARB.
Asociaţia susţine că ROBOR are un rol esenţial în transmiterea politicii monetare şi în funcţionarea pieţei monetare, fiind de asemenea important pentru stabilitatea financiară. Procesul de fixing este descris de ARB ca fiind riguros, bazat pe cotaţii de lichiditate din piaţa interbancară şi supravegheat de BNR conform unor reguli stricte.
În ceea ce priveşte creşterea dobânzilor începând cu anul 2022, ARB afirmă că acest fenomen nu a fost unul local, ci a fost determinat de factori macroeconomici precum inflaţia, deficitele fiscale, criza energetică, războiul din Ucraina şi structura economiei.
„Factorii care influenţează evoluţia ROBOR sunt legaţi direct de dezechilibrele macroeconomice, de nivelul ratei inflaţiei şi al dobânzii de politică monetară, de necesarul de lichiditate, percepţia agenţiilor de rating şi a finanţatorilor în general, precum şi instabilitatea politică şi guvernamentală“, potrivit ARB.
Asociaţia precizează că fiecare bancă îşi stabileşte independent strategia de preţ şi cotaţiile, pe baza propriilor analize de risc şi a costurilor de finanţare. În opinia ARB, similitudinea cotaţiilor în anumite momente nu reprezintă o înţelegere între bănci, ci o reacţie normală a unor actori economici aflaţi sub aceleaşi presiuni de piaţă.
ARB reaminteşte că, în 2022, România a înregistrat o rată ridicată a inflaţiei, care a atins 16,8% în noiembrie, iar BNR a majorat dobânda de politică monetară de opt ori, crescând de la 1,75% în 2021 la 6,75% la finalul anului 2022.
Asociaţia adaugă faptul că o investigaţie similară referitoare la instituţiile de credit active pe piaţa monetară interbancară şi modul de stabilire a ROBOR a fost iniţiată de Consiliul Concurenţei în 2008, iar ARB susţine că nu are cunoştinţă să fi fost constatate deficienţe de natură concurenţială.













