Conform agenției EFE, Marco Rubio, secretarul de stat, a confirmat în fața unui grup de congresmeni că președintele Donald Trump este dispus să achiziționeze Groenlanda. Administrația sa lucrează la un plan actualizat pentru a negocia achiziția acestui teritoriu autonom care aparține Regatului Danemarcei.
Interesul Statelor Unite pentru achiziționarea Groenlandei nu este o noutate. Din anul 1946, președintele Harry Truman a propus Danemarcei suma de 100 de milioane de dolari pentru insulă. Ideea a fost relansată în timpul primului mandat al lui Donald Trump, dar a fost respinsă ferm de premierul danez Mette Frederiksen, care a afirmat că „Groenlanda nu este de vânzare”.
În prezent, în al doilea său mandat, Trump susține că deținerea Groenlandei este o „necesitate absolută” pentru securitatea națională a Statelor Unite.
Pe parcursul ultimelor două secole, Statele Unite și-au extins teritoriul printr-o serie de tranzacții importante. Achiziția Louisianei în 1803 de la Franța, pentru 15 milioane de dolari, a dublat suprafața țării. Florida a fost cedată Spaniei în 1821, iar Texas s-a alăturat Uniunii în 1845.
În urma războiului mexicano-american, Statele Unite au obținut teritorii vaste, inclusiv California și Arizona. Un alt exemplu semnificativ este achiziționarea Alaskăi de la Rusia în 1867, pentru 7,2 milioane de dolari, o tranzacție considerată inițial o greșeală, dar care ulterior s-a dovedit a fi strategică.
În 1917, Danemarca a vândut Insulele Virgine Statelor Unite, consolidând astfel prezența americană în Caraibe. Aceste precedente întăresc argumentele administrației Trump în favoarea achiziționării Groenlandei.
Administrația Trump consideră că achiziționarea Groenlandei ar oferi Statelor Unite avantaje strategice semnificative, inclusiv control asupra rutelor arctice, acces la resurse naturale și întărirea apărării împotriva Rusiei și Chinei. Marco Rubio a subliniat că planul este în analiză, căutându-se „o formulă acceptabilă din punct de vedere diplomatic”.
Guvernul danez nu și-a modificat poziția oficială, reafirmând că Groenlanda nu este de vânzare. Totuși, reînceperea discuțiilor despre achiziționarea Groenlandei ar putea genera tensiuni diplomatice între Washington și Copenhaga, dar și reacții la nivelul Uniunii Europene și NATO.
În contextul rivalităților globale și al competiției pentru Arctica, achiziționarea Groenlandei devine un subiect central în politica externă americană. Rămâne de văzut dacă această ambiție va deveni realitate sau va rămâne, ca în trecut, doar o declarație controversată.
