După începerea războiului din Ucraina, România a înregistrat o creștere a traficului aerian, însă escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu a determinat o scădere semnificativă a numărului de zboruri deasupra țării. Statele din apropierea conflictului, precum Egiptul, au experimentat un trafic rerutat masiv, cu o creștere de trei ori, conform specialiștilor care au fost consultați de reporterul Mediafax la IFATCA 2026.
Datele EUROCONTROL, furnizate de Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA), arată că, înainte de conflict, din 28 februarie, România era traversată zilnic de zeci de zboruri între mari hub-uri din Golf, cum ar fi Dubai, Doha și Abu Dhabi, și destinații din Europa de Vest precum Londra, Frankfurt, Amsterdam și Paris. Aceste aeronave nu aterizau în România, ci traversau spațiul aerian românesc, respectiv FIR București, ca parte a rutelor de mare distanță Est–Vest.
După declanșarea ostilităților, în urma atacurilor aeriene asupra Iranului, spațiile aeriene ale Israelului, Iranului, Irakului, Siriei de Sud, Bahrainului și Qatarului s-au închis succesiv. Traficul dintre Europa și Orientul Mijlociu a scăzut cu 80% în prima zi, stabilizându-se ulterior la un nivel cu aproximativ 59% mai mic decât normal, rezultând în aproximativ 800 de zboruri zilnice comparativ cu cele 2.000 obișnuite.
Conform raportului Eurocontrol din 31 martie 2026, numărul de survoluri a scăzut cu 19% pentru România, fiind una dintre cele mai mari scăderi din Europa, alături de Turcia (36%), Cipru (29%) și Bulgaria (17%). Criza din Orientul Mijlociu a determinat operatorii să redirecționeze traficul pe coridoare nordice, prin Turcia, Georgia și Azerbaidjan, ocolind Ucraina, Iranul și, în mare parte, Rusia, și pe coridoare sudice — prin Arabia Saudită și Oman.
În ansamblu, la nivelul rețelei europene globale, traficul a crescut ușor față de 2025 (+2%), compensat de fluxuri mai mari către Asia–Pacific (+23%), America de Nord (+21%) și Africa de Nord (+18%). România beneficiază marginal de rerutări, cea mai semnificativă în ultimii ani fiind datorată conflictului din Ucraina, conform specialiștilor ROMATSA.
Conferința Anuală IFATCA, organizată la București de RATCA în parteneriat cu ROMATSA, abordează tema „Controllers – Attract them, Value them, Keep them”, subliniind preocupările industriei pentru atragerea și menținerea personalului de control al traficului aerian, într-un context global în continuă schimbare. Evenimentul reunește peste 430 de participanți din 130 de țări, fiind vocea globală a controlorilor de trafic aerian.
Adrian Cojoc, director general al ROMATSA, a subliniat importanța controlorilor, afirmând că „cel mai important activ al oricărui furnizor de servicii de navigație aeriană este un om”, subliniind rolul esențial al acestora în condiții de presiune. De asemenea, a menționat că ROMATSA a fost primul ANSP din lume care a implementat FF-ICE, standardul de nouă generație pentru schimbul de date de zbor.
Virgil Dinu, președintele RATCA, a explicat că această conferință a fost planificată cu doi ani înainte și a subliniat provocările aviației civile, inclusiv impactul conflictelor asupra traficului aerian. Reprezentanții asociațiilor africane au avut nevoie de ajutorul Ministerului Afacerilor Externe pentru a obține vize Schengen, având în vedere că România nu are ambasade în toate țările respective.
De asemenea, Dinu a subliniat că aviația civilă este afectată de conflicte și de lipsa de personal, menționând că sistemele bazate pe inteligență artificială nu sunt încă suficient de bine definite pentru a fi utilizate în controlul traficului aerian.
În actualul context geopolitic, România își împărtășește experiența valoroasă la nivel european, având în vedere provocările întâmpinate în ultimii patru ani, inclusiv gestionarea zborurilor militare din alte țări NATO. Dinu a detaliat cum fluxurile de trafic aerian sunt influențate direct de zonele de conflict, cu o redirecționare a zborurilor spre sud-estul Europei.
Cu toate acestea, România a pierdut venituri din rerutări, iar conflictul din Orientul Mijlociu a avut un impact major asupra aviației civile. Așteptările sunt ca, odată cu închiderea conflictului, fluxurile de trafic să se reorienteze, dar aceste perturbări afectează sistemul de monitorizare a traficului aerian.
Frederic Deleau, vicepreședinte executiv pentru Europa al IFATCA, a explicat cum conflictele influențează fluxurile de trafic și cum lipsa de capacitate și cererea crescută afectează aviația. De asemenea, el a subliniat riscurile asociate cu o durată prelungită a conflictului din Golf, inclusiv posibile restricții asupra combustibilului pentru avioane.
Economia aviației la nivel global a contribuit, în 2023, cu 4,1 trilioane USD la PIB-ul mondial și a susținut 86,5 milioane de locuri de muncă. În România, aviația a generat 966,1 milioane USD, reprezentând 0,3% din PIB, iar impactul total, inclusiv lanțul de aprovizionare și turismul, a fost de 6,0 miliarde USD, ceea ce reprezintă 1,7% din PIB.
În 2023, România a transportat 52.200 de tone de marfă aeriană și a înregistrat 11,1 milioane de plecări internaționale, având un index de conectivitate internațională crescut cu 57% în Europa și cu 300% față de restul lumii din 2014.
