În urma publicației Comisiei Europene, se va putea observa cum se evidențiază politica fiscală poloneză în Europa, conform unui articol din presa poloneză. Actualmente, se poate susține că, din perspectiva creșterii deficitului, Polonia se află în avangarda Uniunii Europene, deși România continuă să dețină coroana de regină a deficitului bugetar. Este probabil ca Polonia să nu ocupe primul loc, dar se află pe o direcție clară în acest context, conform Warsaw Journal.
Informațiile referitoare la finanțele din unele state ale Uniunii Europene sunt deja parțial disponibile, nu doar datorită GUS, ci și altor surse. România, până în prezent lider în relaxarea bugetară, a raportat date parțiale cu privire la deficitul bugetar cash, care a fost de aproximativ 7,7% din PIB. Acest indiciu nu oferă, însă, o imagine completă, deoarece nu reflectă întreg tabloul financiar.
În anul anterior, Ministerul Finanțelor din România a anunțat un deficit de 8,7% din PIB, însă ulterior s-a constatat că deficitul întregului sector al finanțelor publice a fost de 9,3% din PIB.
România nu a reușit să ajungă din urmă Polonia, ceea ce se observă și în datele trimestriale. Cele mai recente date disponibile se referă la trimestrul al treilea din 2025, iar pe baza acestora se pot estima ordinea de mărime. După trimestrul al treilea, deficitul estimat pentru întreg anul era de 7% din PIB în Polonia și de 8,6% din PIB în România.
Analiza deficitului României
- Primele 2 luni din 2026: deficit de 0,70% din PIB (14,23 miliarde lei), semnificativ mai mic decât cele 30,24 miliarde lei înregistrate în ianuarie-februarie 2025.
- Anul 2025: deficit final estimat între 7,65% și 8,4% din PIB.
- Anul 2024: deficit de 8,65% din PIB în termeni cash, echivalentul a 152,72 miliarde lei, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
Deficitul mare înregistrat la începutul lunii aprilie a fost o surpriză. Ministerul Finanțelor, în prezentarea proiectului bugetului pe acest an, a recunoscut că deficitul va crește, dar nu a anticipat o asemenea amploare. Comisia Europeană nu a estimat corect, prognozând un deficit de 6,8% din PIB pentru toamnă.
Rezultatul de 7,2% din PIB este printre cele mai mari deficite din istorie, iar deosebirea față de trecut constă în faptul că Polonia a înregistrat astfel de niveluri în perioade de criză, de această dată fără a exista o criză. Dimpotrivă, economia a crescut constant, cu un PIB în creștere de 3,6%.
Ministerul Finanțelor explică această situație prin creșterea semnificativă a cheltuielilor, care nu a fost acompaniată de venituri suficiente. Aceste cheltuieli includ, în principal, fonduri pentru apărare, dar și cheltuielile sociale au atins un nivel record. Actualul guvern a continuat toate transferurile sociale de la predecesorii săi, adăugând și altele, precum programul „Aktywny rodzic” sau renta de văduv.
Astfel, cheltuielile sociale reprezintă acum 17,3% din PIB, comparativ cu puțin peste 14% în urmă cu câțiva ani.
„Toate cheltuielile pe care le considerăm sociale au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani”, a afirmat viceministrul finanțelor Jurand Drop în Sejm.
Pe lângă aceasta, bugetul este tot mai afectat de costul datoriei. Dobânzile în Polonia rămân ridicate în comparație cu alte țări, în ciuda reducerilor recente. De asemenea, odată cu creșterea deficitului, datoria continuă să crească.
Economiștii de la PKO BP estimează că pentru a stopa acest proces ar fi necesară o consolidare fiscală de 4,5% din PIB, un lucru destul de puțin probabil.
Conform datelor GUS, datoria calculată după metodologia UE este deja de 59,7% din PIB. Datoria publică statală, la care se aplică limita constituțională, este mai mică datorită fondurilor din afara bugetului, însă prognozele pentru aceasta sunt negative. Majoritatea experților consideră că bariera constituțională va fi depășită în următorul deceniu.
Germania menține disciplina, iar Portugalia înregistrează un excedent
Înainte de publicarea statisticilor de primăvară de către Comisia Europeană, se pot trasa deja câteva concluzii.
- Prima:
- doar o minoritate dintre statele UE relaxează politica bugetară la fel de mult ca guvernele de la Varșovia și București.
- A doua:
- statele care se așteptau să facă acest lucru, potrivit economiștilor, procedează cu mare timiditate.
Dintre cele zece țări cu date preliminare pentru 2025, doar Portugalia și Spania au reușit să reducă simultan atât deficitul, cât și datoria raportată la PIB. Portugalia a înregistrat chiar un excedent de 0,7% din PIB și finanțele publice au fost pe plus pentru al doilea an consecutiv.
Deficitul a scăzut și în Italia, deși nu suficient pentru ca datoria să înceapă să scadă. Datoria rămâne mult peste 100% din PIB, atingând 137,1% din PIB în 2025, cu un deficit de 3,1%.
Guvernul de la Roma nu a reușit să scadă sub pragul de 3% din PIB pentru a ieși din procedura de deficit excesiv, similar Poloniei. În afară de Polonia, deficitul a crescut în Belgia și Olanda, cu o creștere semnificativă în Belgia, de la 4,4% din PIB la 5,3%, având o datorie de 107% din PIB.
O atenție specială merită situația finanțelor publice din Germania. Cancelarul Franz Merz și partidul său CDU au venit la putere cu un program destinat creșterii cheltuielilor publice. Totuși, impulsul fiscal nu s-a reflectat încă în finanțele publice germane, deficitul fiind de 2,7% din PIB, similar cu anul 2024.
Datoria Germaniei a depășit 60% din PIB, iar Sondervermögen, un fond special destinat investițiilor, inclusiv în Bundeswehr, abia a început să funcționeze.
Conform Comisiei Europene, deficitul Germaniei ar urma să crească la 3,1% din PIB în 2026. Totuși, relaxarea bugetară întâmpină o reacție socială neobișnuită, iar cuvântul „Sondervermögen” a fost ales „anticuvântul anului 2025” în Germania, fiind perceput ca sinonim cu ascunderea datoriei.
