Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor (AGEA) Hidroelectrica a decis avansarea proiectului Hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, conform informării transmise de companie.
Acționarii au aprobat primul punct pe ordinea de zi, respectiv înființarea unei societăți mixte/asociere în participație (Joint Venture Company – JVC) între SPEEH Hidroelectrica SA și EDF power solutions International, fiecare deținând o cotă de 50%.
De asemenea, a fost aprobat Acordul Acționarilor care urmează a fi semnat între cele două companii. Acest document va reglementa funcționarea și guvernanța societății mixte, creată pentru dezvoltarea proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj Tarnița, un obiectiv strategic major pentru sistemul energetic național, au transmis oficialii companiei marți.
Hidroelectrica, deținută în proporție de 80,06% de statul român prin Ministerul Energiei, reprezintă cel mai mare producător de energie din România, oferind servicii tehnologice esențiale pentru Sistemul Energetic Național și având un portofoliu de peste un milion de clienți.
Costurile proiectului și condițiile impuse de partenerii francezi sunt detaliate în documentația care susține decizia. Astfel, pentru faza 1 a proiectului, de prefezabilitate, costul estimat de Hidroelectrica și EDF este de 400.000 euro, iar pentru faza 2, de fezabilitate și dezvoltare, suma estimată se ridică la 30 milioane euro înainte de decizia finală de investiție.
Cele două companii și-au exprimat interesul comun pentru proiectul de la Tarnița, însă francezii de la EDF au condiționat asocierea de asigurarea unui ajutor din partea statului român.
„EDF a solicitat adoptarea unui cadru de reglementare pentru implementarea unei scheme de venituri de sprijin aferente proiectului (rezervare de capacitate, CfD, feed-in tariff) pentru justificarea deciziei de a continua proiectul”, se menționează în documentația citată.
Aceste decizii sunt incluse printre măsurile principale ale managementului companiei, care au condus, marți, la atingerea unui nou record istoric pe Bursa de Valori București.
Valoarea acțiunii Hidroelectrica S.A. a atins 138,40 lei, cel mai ridicat nivel de la listarea societății la BVB, în data de 12 iulie 2023. La această cotă, capitalizarea Hidroelectrica ajunge la 62,3 miliarde lei.
În perioada 1 septembrie 2025 – 27 ianuarie 2026, acțiunile Hidroelectrica au înregistrat o apreciere de aproximativ 14%, ceea ce reflectă interesul crescut al investitorilor față de strategia de investiții și dezvoltare a companiei, stabilitatea financiară și perspectivele favorabile pe termen mediu și lung.
„Le mulțumesc investitorilor pentru încrederea acordată Hidroelectrica și pentru susținerea constantă a direcției strategice pe care compania o urmează. Evoluția pozitivă a acțiunii reflectă atât performanța Hidroelectrica, cât și încrederea pieței în planul investiții și dezvoltare propus. De la preluarea mandatului de CEO, în septembrie 2025, valoarea acțiunii Hidroelectrica s-a apreciat semnificativ, confirmând că deciziile asumate, proiectele strategice demarate și angajamentul pentru o guvernanță responsabilă și transparentă creează valoare tangibilă atât pentru acționari, cât și pentru sistemul energetic național”, a declarat Bogdan Badea, președintele directoratului Hidroelectrica.
În intervalul menționat (1 septembrie 2025 – 27 ianuarie 2026), capitalizarea bursieră a companiei a crescut cu aproximativ 14%, de la 54,7 miliarde lei la 62,3 miliarde lei, poziționând Hidroelectrica ca a doua cea mai mare companie românească după capitalizarea bursieră.
„Această performanță confirmă încrederea pieței de capital în strategia Hidroelectrica, orientată către investiții, dezvoltarea de capacități energetice strategice, consolidarea poziției financiare și asumarea unui rol central în tranziția energetică a României”, au transmis oficialii Hidroelectrica.
Potențiala colaborare cu compania franceză a fost discutată în cadrul întâlnirii dintre președintele Nicușor Dan și liderul francez Emmanuel Macron la Palatul Élysée, pe 9 decembrie.
„Am vorbit de chestiuni concrete, cum e investiția de la Tarnița, pe care o companie franceză vrea să o facă în zona de energie,” a declarat Nicușor Dan, la Paris.
Construcția centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, din județul Cluj, un proiect ce datează din vremea lui Ceaușescu, a fost relansat în discuții publice acum doi ani de Sebastian Burduja, la preluarea mandatului de ministru al Energiei.
La scurt timp după preluarea mandatului, pe 28 iulie 2023, Sebastian Burduja a anunțat reluarea acestui proiect, descris ca o „baterie naturală”, invitând operatorii interesați să transmită, până pe 8 august 2023, oferte neangajante estimative, detaliate și conforme cu cerințele atașate.
Costul estimat pentru realizarea Studiului de Fezabilitate era între 3,2 – 3,5 milioane de euro, fără TVA, variația fiind determinată de diferitele abordări, profunzimea analizelor și caracteristicile specifice ale fiecărei oferte, conform documentelor oficiale.
Procedura a eșuat de două ori în mandatul lui Sebastian Burduja, la fel ca cele derulate anterior pentru atragerea investitorilor, care fuseseră sistate de stat.
Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, a recomandat în 2022, în Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (RET) pentru perioada 2022 – 2031, reluarea proiectului. Transelectrica a precizat atunci că datorită lipsei informațiilor privind evoluția proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompare (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești, acest proiect nu a fost inclus în scenariile de bază pentru Planul de Dezvoltare a RET pentru perioada 2022-2031.
„În condițiile în care, la orizontul anului 2030, în mixul tehnologic din sistemul de producție al energiei electrice din România va crește ponderea sectorului nuclear și a energiei din surse regenerabile, sunt necesare capacități care să asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic”, arată documentele oficiale.
În octombrie 2024, Sebastian Burduja, nemulțumit de modul în care SAPE a gestionat licitația pentru Hidrocentrala de la Tarnița – Lăpuștești, a anunțat un „plan B”.
Atunci, Burduja a comunicat continuarea discuțiilor cu partenerii strategici din Japonia și Franța, formând un consorțiu cu Itochu-EDF, doi giganți energetici la nivel mondial.
Conform fostului ministru, EDF este cea mai importantă companie de utilități din Europa, producând peste 16% din energia electrică din Uniunea Europeană. EDF este, de asemenea, cel mai mare operator de active nucleare din lume, având aproximativ 180.000 de angajați, iar Itochu, gigantul japonez, are venituri totale de aproape 90 de miliarde de dolari.
Pe 4 noiembrie, Ministerul Energiei a semnat un memorandum de înțelegere, document neangajant, cu compania japoneză ITOCHU pentru dezvoltarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuştești.
Câteva luni mai târziu, pe 4 august, după preluarea mandatului de către actualul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, reprezentanții Ministerului au declarat, la solicitarea Gândul, că proiectul Hidrocentralei Tarnița – Lăpuștești nu a fost abandonat.
„Proiectul Tarnița – Lăpuștești rămâne pentru Ministerul Energiei un proiect strategic și prioritar”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la solicitarea Gândul.
„În prezent, Hidroelectrica SA continuă discuțiile pentru stabilirea cadrului de colaborare între părți printr-un memorandum pentru realizarea unui studiu de prefezabilitate, care va fundamenta implementarea acestui proiect”, au anunțat oficialii instituției la începutul lunii august.
