Comisia Europeană a inițiat o investigație aprofundată pentru a determina dacă sprijinul public pe care România plănuiește să-l ofere pentru retehnologizarea și extinderea duratei de operare a Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă respectă reglementările UE referitoare la ajutoarele de stat, conform unui comunicat oficial.
Reactoarele Centralei de la Cernavodă contribuie cu aproximativ 20% la producția de energie electrică a României.
În ceea ce privește cronologia dosarului, în ianuarie 2026, România a informat Comisia despre intenția sa de a susține retehnologizarea reactorului Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă, menținând capacitatea de producție de 706 megawați, pentru a asigura funcționarea acestuia pe o perioadă suplimentară de 30 de ani.
Conform surselor oficiale, reactorul Unității 1 a fost pus în funcțiune în 1996 și contribuie cu aproximativ 10% din necesarul de energie electrică al României. Având în vedere că în 2027 acesta va atinge sfârșitul duratei sale de viață estimative, extinderea acesteia cu un nou ciclu de operare de 30 de ani este crucială pentru asigurarea unei producții de energie electrică pe termen lung, cu emisii reduse de dioxid de carbon. Proiectul are ca scop îmbunătățirea securității aprovizionării cu energie electrică în România și contribuirea la obiectivele de decarbonizare ale Uniunii Europene. Beneficiarul acestui sprijin este Compania Națională Nuclearelectrica S.A. (SNN), care deține și operează Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, fiind majoritar deținută de statul român și singurul operator de energie nucleară din țară. Valoarea estimată a proiectului se ridică la 3,2 miliarde EUR.
Comisia a subliniat că România intenționează să sprijine retehnologizarea unității nucleare prin patru măsuri principale:
- un grant în valoare de 600 milioane EUR;
- garanții de stat pentru împrumuturile destinate finanțării investiției;
- un contract bidirecțional pentru diferență (CfD) cu o valabilitate de 30 de ani, care să asigure venituri stabile centralei;
- un mecanism de protecție în cazul modificărilor legislative pe durata construcției și exploatării.
Oficialii de la Bruxelles au notat că, în această etapă, pe baza evaluării preliminare, Comisia consideră că proiectul este necesar și că sprijinul acordat facilitează dezvoltarea unei activități economice. Totuși, Comisia își exprimă îndoieli cu privire la conformitatea totală a măsurii cu normele UE referitoare la ajutoarele de stat. Din acest motiv, a fost decisă deschiderea unei investigații aprofundate pentru a clarifica următoarele aspecte:
- adecvarea și proporționalitatea pachetului de ajutor. Este important să se asigure că ajutoarele nu depășesc limita necesară pentru a minimiza riscurile pentru beneficiar. Comisia are îndoieli că pachetul propus menține un echilibru adecvat între reducerea riscurilor pentru a crea condiții favorabile pentru investiții și stimulentele pentru o gestionare eficientă, fără a transfera excesiv riscurile către stat;
- impactul ajutoarelor asupra concurenței pe piață și dacă acesta este minimizat. Comisia își exprimă temeri că anumite elemente esențiale din contractul pe diferență nu oferă stimulente adecvate pentru operare și întreținere. În acest stadiu, Comisia nu poate concluziona că există suficiente garanții pentru a preveni transferul ajutoarelor către consumatori sau anumiți participanți pe piață;
- conformitatea cu alte reglementări ale legislației UE, în special cu principiile care guvernează schemele de sprijin sub formă de contracte bidirecționale pentru diferență, așa cum este stipulat la articolul 19d alineatul (2) din Regulamentul privind energia electrică.
„Comisia va continua investigația pentru a stabili dacă preocupările inițiale se confirmă sau nu. Deschiderea unei investigații aprofundate permite României și altor părți interesate să prezinte observații, fără a afecta rezultatul final al investigației”, se menționează în comunicatul Comisiei.
