Barbu a anunțat că pentru anul 2026 sunt prevăzute resurse financiare semnificative destinate continuării programelor pentru sectorul porcin și sectorul avicol.
Conform declarațiilor sale, pentru sectorul porcin au fost alocate 1,4 miliarde de lei, în timp ce sectorul avicol beneficiază de 500 de milioane de lei. Fostul ministru a exprimat dorința ca aceste programe să fie aprobate de către Guvern, având ca scop creșterea gradului de autosuficiență alimentară și asigurarea materiei prime necesare unităților de procesare.
„Îmi doresc ca în perioada următoare aceste programe să fie aprobate în Guvernul României și să continuăm aceste investiții pentru a asigura gradul de autosuficiență și la carnea de porc, dar și pentru a obține materia primă necesară unităților de procesare”, a declarat Barbu.
El a detaliat că dezvoltarea procesării alimentare a fost încurajată prin programul și prin două măsuri din Planul Național Strategic, DR22 și DR23. Conform informațiilor prezentate, prin Investalim au fost contractate investiții de aproximativ un miliard de euro începând din anul 2023, iar alte aproape un miliard de euro au fost direcționate către procesare prin măsurile specifice.
Barbu a afirmat că, în prezent, investițiile totale în procesare depășesc două miliarde de euro, iar unitățile finanțate se află în diverse stadii de construcție și montaj. El estimează că aceste unități ar putea fi finalizate în următorii trei ani, cu condiția să nu apară blocaje administrative sau financiare.
În evaluarea sa, zootehnia reprezintă „palierul de echilibru” pentru agricultura românească, având în vedere că noile unități de procesare vor necesita materie primă produsă local.
Fostul ministru a menționat și modificările realizate la nivel european în ultimii doi ani, evidențiind contribuția României la schimbarea unor reglementări importante pentru fermieri. El a subliniat eliminarea obligației de a lăsa 4% din teren în pârloagă, ceea ce, conform spuselor sale, ar fi afectat aproximativ 500.000 de hectare.
De asemenea, Barbu a adăugat că România a susținut aprobarea unui regulament prin care animalele de reproducție sunt considerate mijloace fixe, permițând astfel fermierilor să acceseze fonduri europene pentru achiziționarea acestora în perioada 2026-2027.
În bilanțul prezentat, exporturile și producția agricolă au înregistrat creșteri în mai multe sectoare. Comparativ cu 2023, pentru anul 2024, producția din sectorul cărnii de porc ar urma să crească cu 9,2%, sectorul avicol cu 8,7%, iar sectorul ovin cu 62,1%. În 2025, față de 2024, Barbu a estimat creșteri suplimentare: 11,3% pentru carnea de porc, 6,1% pentru sectorul avicol și 46,2% pentru sectorul ovin.
Fostul ministru a menționat că România a atras, între 2023 și 2025, aproximativ 9,7 miliarde de euro din fonduri europene, iar rata de absorbție la finalul exercițiului financiar a fost de 97,57%.
Barbu a subliniat că sprijinul acordat agricultorilor în anii 2023 și 2024, afectați de probleme climatice, a depășit 2,1 miliarde de euro. El a inclus în acest context și schemele de ajutor pentru sectorul vegetal și zootehnic, precum și plățile despăgubirilor pentru calamități.
În opinia fostului ministru, absența acestor măsuri ar fi putut conduce la necultivarea a aproximativ 3 milioane de hectare în 2025, generând pierderi economice semnificative și diminuând subvențiile europene.
În bilanțul său, Barbu a evidențiat și acordarea unor credite fermierilor cu dobândă fixă de 1,9%, fără ROBOR și fără comisioane, măsură care a oferit capital de lucru în contextul unei perioade dificile.
Un alt aspect menționat a fost deschiderea pieței de export către diverse regiuni. Barbu a afirmat că România a semnat protocoale pentru exporturi de cereale, carne de pasăre și produse acvatice, iar negocierile continuă și pentru produsele procesate din carne de porc.
Fostul ministru a menționat că, în prezent, peste 20 de acte normative cu impact financiar se află în procesul de avizare, fiind necesare pentru plata schemelor de sprijin și a subvențiilor restante pentru fermieri.
Printre măsurile aflate în derulare, Barbu a enumerat sprijinul cuplat zootehnic, ajutorul național tranzitoriu și plățile pentru sectorul ecologic. El a afirmat că întârzierile menționate în spațiul public cu privire la subvenții sunt cauzate de aprobarea tardivă a bugetului și de fluxurile financiare recente din partea Ministerului Finanțelor.
La finalul intervenției sale, Barbu a declarat că și-a îndeplinit responsabilitățile față de fermieri și procesatori, afirmând că agricultura și industria alimentară rămân domenii esențiale pentru economia românească.
