Un grup de cel puțin 34 de membri ai Parlamentului European a solicitat conducerii Uniunii Europene să intervină în legătură cu decizia Bienalei de la Veneția de a permite participarea artiștilor ruși la ediția din 2026. Într-o scrisoare adresată joi Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, șefei diplomației europene Kaja Kallas, precum și ministrului de Externe al Ciprului, Constantinos Kombos, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, europarlamentarii au cerut suspendarea finanțării europene pentru expoziția internațională de artă de la Veneția.
Aceștia au solicitat, conform Politico, „măsuri restrictive” împotriva persoanelor și organizațiilor implicate în organizarea participării Rusiei la expoziția de artă, în special în ceea ce privește pavilionul oficial al Rusiei de la Bienala de la Veneția.
„E mult mai mult decât o controversă culturală. Este un test dacă Uniunea Europeană își respectă propriile angajamente – față de Ucraina, față de valori și față de statul de drept”, au subliniat membrii Parlamentului European.
Conflictul a fost reluat după ce Fundația Bienalei a confirmat oficial revenirea Rusiei, o decizie care contravine practicii din ultimii ani.
După începerea războiului în 2022, Rusia nu a mai fost prezentă la Bienală, iar numeroase instituții culturale europene au evitat colaborările oficiale cu artiști sau organizații susținute de statul rus. Deși nu a existat o interdicție oficială din partea UE asupra artiștilor ruși, presiunea politică și pozițiile publice ale guvernelor au dus, în practică, la excluderea Rusiei din marile evenimente culturale.
Astfel, revenirea anunțată pentru 2026 reprezintă prima participare după începutul conflictului și marchează o schimbare majoră de poziție din partea organizatorilor.
Decizia a fost deja criticată de peste 20 de guverne europene, iar Comisia Europeană a avertizat că ar putea reanaliza finanțarea acordată evenimentului.
Europarlamentarii solicită explicit oprirea fondurilor europene – aproximativ 2 milioane de euro pe o perioadă de trei ani – argumentând că banii UE nu ar trebui să sprijine „direct sau indirect” o platformă care ar putea reface imaginea internațională a Rusiei. Fondurile UE acoperă costurile generale ale expoziției pe mai multe ediții, nu doar pe cea din 2026, astfel că suspendarea lor ar putea exercita o presiune concretă asupra organizatorilor.
„Argumentele politice, morale și juridice sunt clare. Ceea ce este necesar acum este acțiunea”, au declarat semnatarii scrisorii.
Organizatorii Bienalei au apărat decizia, afirmând că arta trebuie să rămână un spațiu de dialog, independent de conflictele politice.
Pe de altă parte, autoritățile italiene s-au distanțat de această poziție. Ministrul Culturii, Alessandro Giuli, i-a cerut reprezentantei guvernului în conducerea Bienalei, Tamara Gregoretti, să demisioneze, acuzând-o că nu a informat autoritățile despre participarea Rusiei și că a susținut decizia, ignorând sensibilitatea internațională a subiectului.
Expoziția Internațională de Artă se va desfășura între 9 mai și 22 noiembrie 2026.
În centrul disputei se află o întrebare mai amplă: poate cultura să rămână neutră în timp de război? Pentru organizatorii Bienalei, răspunsul este afirmativ. Însă, pentru tot mai mulți lideri europeni, răspunsul este negativ.
Conflictul ar putea deveni un test pentru modul în care Uniunea Europeană își folosește instrumentele financiare și politice pentru a susține pozițiile asumate în războiul din Ucraina, inclusiv dincolo de domeniul strict economic sau militar.
