Ministrul Irineu Darău a fost întrebat de un reporter de la Mediafax dacă statul român caută un investitor pentru a integra Șantierul Naval Mangalia, recent intrat în faliment, în cadrul programului SAFE și dacă este realist să se aștepte activități pe șantier în baza unui astfel de contract, cu termen de predare până la finalul anului 2030.
„Un răspuns: șantierul poate să producă până în 2030 lucruri cu o infuzie de capital și de know-how. Trebuie să înțelegem că procesul de faliment nu este deloc în controlul statului român. Se desfășoară conform legii, există un administrator special acolo, iar creditorii nu iau întotdeauna deciziile cele mai favorabile pentru statul român, dar nu putem interveni”, a declarat ministrul Economiei.
Referitor la posibile investiții, Irineu Darău a menționat că a vizitat personal șantierul împreună cu doi mari investitori interesați de proiecte în Mangalia.
„Pe partea de posibile investiții, terenul este al statului. Este o discuție despre active. Statul român încearcă să atragă investiții acolo. Am fost personal cu doi mari investitori posibili, Rheinmetall și Mediterranean Shipping Company (MSC), care au confirmat din mediul privat că există mari posibilități și capacități. Ar trebui să fie o tranziție și, din nou, subliniez că sunt două fire separate. Procesul de faliment va continua, și într-un fel este și închiderea unui capitol dureros, care a durat mulți ani. Ne concentrăm pe atragerea investitorilor acolo unde putem interveni, dar nu este simplu să gestionăm un fir când nu avem control asupra celuilalt”, a explicat ministrul la întrebarea lui Mediafax.
„Pe 31 mai se vor ști toate contractele și toate condițiile. În rest, sunt patru ani și jumătate, fiind realiști”, a adăugat Irineu Darău, atunci când a fost întrebat despre posibilitatea încheierii unui contract prin SAFE care să includă Șantierul Naval Mangalia înainte de termenul-limită din 31 mai.
Declarațiile ministrului au fost făcute luni, la finalul unei întâlniri cu reprezentanții sindicatelor, patronatelor și companiilor, în cadrul căreia s-a discutat despre viitorul industriei de apărare din România și despre instrumentul SAFE, care se află în ultima fază înainte de termenul-limită de contractare.
Evenimentul s-a desfășurat la sediul Romaero și au participat liderii sindicatelor Alianța Sindicatelor din Industria de Apărare, Aeronautică și Navală (ASIAAN), Organizația Patronală Industria de Apărare (OPIA), Cartel Alfa, Sindicatul Liber Nitramonia Rompiro Făgăraș, precum și Confederația Patronală Concordia, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AKH) și Camera de Comerț Româno-Olandeză (NRCC).
România a obținut a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană în cadrul Programului Security Action For Europe (SAFE), în valoare de peste 16,6 miliarde euro. Pentru a accesa acești bani, trebuie să fie selectate companiile cu care se vor încheia contracte ce trebuie finalizate până la sfârșitul anului 2030.
Finanțarea, prin credite cu o dobândă foarte mică de 3%, va fi utilizată pentru modernizarea Armatei Române și a infrastructurii asociate – 9,53 miliarde euro, pentru infrastructura duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, inclusiv capetele din Autostrada Moldovei Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret, 4,2 miliarde euro, și pentru Ministerul Afacerilor Interne și alte forțe din sistemul de apărare națională, 2,8 miliarde euro.
În total, sunt 21 de proiecte legate de Ministerul Apărării Naționale, totalizând 9,53 miliarde de euro. Dintre acestea, zece sunt achiziții comune cu alte state, iar 11 sunt achiziții individuale ale statului român.
Mihai Jurca, șef al Cancelariei Prim-ministrului, a anunțat pe 24 aprilie că România a primit contractul-cadru din partea Comisiei Europene pentru finanțarea prin programul SAFE, în valoare de aproximativ 16,6 miliarde de euro, ceea ce reprezintă a doua cea mai mare alocare din UE.
Pe 28 aprilie, Comisiile de Apărare din cele două camere ale parlamentului au dat aviz favorabil programului SAFE.
Guvernul a aprobat acordul de împrumut cu Comisia Europeană în cadrul instrumentului SAFE, prin memorandum, marțea trecută. România va putea accesa 16,68 miliarde de euro pentru investiții în apărare, iar fondurile vor fi acordate în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective asumate.
Jurnaliștii au ridicat subiectul eligibilității șantierului naval Mangalia pentru contractul de producție a navelor de patrulare maritimă (OPV) din cadrul SAFE, în cadrul primei conferințe de presă oficiale despre program pe 26 ianuarie.
Întrebat despre contractul de achiziționare a două nave de patrulare maritimă (OPV) în valoare de 700 milioane de euro, ministrul Radu Miruță a explicat că prețul este influențat de dotările propuse.
Întrebarea a apărut în contextul în care, conform informațiilor din piață, DAMEN ar putea produce două astfel de nave la Galați pentru aproximativ 500 de milioane de euro.
„Prețul este influențat de dotările navei respective. Există criterii operaționale pe care Ministerul Apărării le-a transmis, detaliind ce tip de dotare este necesară pentru nava pe care Ministerul Apărării dorește să o achiziționeze, iar de acolo poate fi stabilită corectitudinea prețului. Sunt caracteristici care țin de lungime, lățime, adâncime, tonaj, radare, tehnologie de tragere; lucrurile acestea au costuri diferite în funcție de opțiuni”, a explicat ministrul Apărării.
De asemenea, ministrul a fost întrebat în ce măsură șantierul din Mangalia, aflat în insolvență și cu un pachet de 51% de acțiuni deținut de statul român, iar 49% de olandezii de la DAMEN, poate fi considerat eligibil.
„Nu se consideră eligibile șantierele, ci companiile care au capacitatea de a produce. Așa cum am anunțat de la Ministerul Economiei, este o preocupare majoră ca Șantierul Naval Mangalia – 2 Mai să fie implicat în producerea componentelor navale”, a precizat Radu Miruță pe 26 ianuarie.
La o altă întrebare privind achiziția navelor de patrulare OPV, ministrul a fost întrebat dacă acestea vor fi produse în România. Deși există un singur șantier care produce nave militare, cel de la Galați, care ar putea produce navele în timp util pentru programul SAFE, jurnalistul a menționat că MApN nu va semna contractul cu acest șantier și nu va accepta o ofertă.
„Nu este o opțiune din partea MApN, Cancelariei, MAI, dacă semnează cu o firmă care are codul fiscal 123 sau 321. Se vor stabili criterii operaționale și de localizare, iar decizia va fi luată în acest grup de lucru al statului român, în funcție de criteriile care trebuie îndeplinite de toți cei care beneficiază de capacități de producție”, a concluzionat ministrul Radu Miruță la sfârșitul lunii ianuarie.
În acest moment, programul SAFE al României include achiziția a două vedete de intervenție pentru scafandri și două nave de patrulare maritimă, cu o valoare totală estimată de 920 milioane euro.
„Am promis oamenilor de la Șantierul Naval Mangalia 2 Mai că vor avea activitate continuă acolo și că șantierul va fi salvat. Aceasta a fost ocazia când în SAFE au fost introduse patru nave, cu un cost estimat de aproximativ un miliard de euro, cu condiția menționată și aprobată astăzi în Parlamentul României, ca aceste nave să fie realizate la Șantierul Naval Mangalia 2 Mai, care va fi modernizat și administrat de Rheinmetall, desemnați de CSAT și Parlamentul României. Este singura variantă ca Șantierul Naval de la Mangalia 2 Mai să fie salvat, având în vedere că a fost un exemplu de manual despre cum statul român a gestionat situația”, a declarat Radu Miruță, după aprobarea proiectelor de înzestrare a Armatei prin programul SAFE.
Conform programului aprobat în Parlament, pentru proiectul de înzestrare a Forțelor Navale Române cu două nave de patrulare maritime de tip Military Offshore Patrol Vessel – MOPV – este alocată o sumă estimată la 836 de milioane de euro fără TVA.
Pentru proiectul de înzestrare a Forțelor Navale Române cu două vedete de intervenție pentru scafandri, este estimată o valoare de 84 de milioane de euro fără TVA.
Operatorul economic indicat în ambele cazuri este NVL B.V. & Co. KG/Rheinmetall Naval Systems, iar procedura de atribuire menționată este de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, conform dispozițiilor art. 4 alin (2) din OUG 62/2025, conform informațiilor publicate de Ministerul Apărării Naționale.
Pe 6 aprilie, adunarea creditorilor de la șantierul naval Mangalia a respins planul de reorganizare propus pentru Șantierul DAMEN SHIPYARDS Mangalia, a anunțat CITR, administratorul judiciar al șantierului, ceea ce a dus la demararea procedurii de faliment. Tribunalul Constanța a dispus intrarea în faliment pe 28 aprilie.
Societatea se afla în insolvență și era administrată de CITR din iunie 2024. Olandezii de la Damen Holding, creditor majoritar, dețineau 49% din acțiunile șantierului, iar 51% erau deținute de Ministerul Economiei.
Cu o săptămână înainte, Damen Shipyards Mangalia se număra printre companiile aflate în insolvență sau concordat preventiv, declarate companii de interes strategic, printr-o hotărâre de Guvern inițiată de Ministerul Economiei, astfel că angajații puteau primi drepturile salariale din fondul de garantare.
Pentru Damen și Romaero, suma alocată pentru operatorii de interes strategic aflați în insolvență era de 89,7 milioane lei, pentru 1.017 beneficiari de la Damen Shipyards Mangalia S.A. și 526 beneficiari de la Romaero SA, pentru o perioadă de 7 luni fiecare. Potrivit Guvernului, cele două societăți au beneficiat anterior de plata creanțelor salariale pentru o perioadă de cinci luni fiecare din Fondul de Garantare, conform legii.
La sfârșitul săptămânii trecute, Sindicatul Liber Navalistul a transmis un punct de vedere în cadrul Adunării Creditorilor firmei Damen Shipyards Mangalia S.A., solicitând ca aceasta să fie valorificată unei firme capabile să gestioneze în continuare activitatea șantierului, caracterizat drept „un ansamblu industrial strategic”.
