Țările Uniunii Europene au utilizat puțin peste jumătate din stimulentul de 577 de miliarde de euro, destinat blocului comunitar în contextul pandemiei de Covid-19 (PNRR), înainte de termenul limită din septembrie pentru solicitarea restului fondurilor, după cum relatează Financial Times.
Facilitatea de redresare și reziliență (PNRR), lansată în 2021 ca răspuns la impactul economic generat de carantină și de perturbările din lanțurile de aprovizionare, a fost concepută ca un ajutor comun și fără precedent la care guvernele puteau apela pentru a-și readuce economiile pe calea cea bună.
Până la sfârșitul anului trecut, statele membre ale UE au cheltuit aproximativ 310 miliarde de euro, reprezentând în jur de 53% din suma totală de 577 de miliarde de euro, conform unor date recente publicate marți de Eurostat.
Printre principalii beneficiari, Italia, Spania și Polonia au reușit să folosească doar 57%, 44% și respectiv 26% din alocările lor. Dificultățile în absorbția unei cote mai mari din fonduri au fost parțial cauzate de inflația ridicată, care a urmat șocului energetic provocat de războiul Rusiei cu Ucraina, conducând la o suprasaturare de oferte și la o încetinire a activităților în construcții, a declarat Filippo Taddei, economist senior pentru Europa la Goldman Sachs.
Spania ar fi „deturnat” peste 10 miliarde de euro din fondurile destinate combaterii pandemiei de coronavirus. Potrivit presei spaniole, mari sume din fondurile UE au fost redirecționate către sistemul de asistență socială sub conducerea prim-ministrului Pedro Sánchez.
Capitalele europene s-au confruntat cu dificultăți în implementarea programelor, ceea ce a condus la faptul că majoritatea cheltuielilor pentru infrastructură au fost programate pentru 2025 și 2026, a explicat Taddei.
Invazia Ucrainei de către Rusia în 2022 și alte șocuri externe au diminuat impactul programului asupra creșterii economice, a adăugat el. Estimările sale indică un impact cumulativ al PNRR de aproximativ 0,8 până la 1% din PIB-ul suplimentar pentru UE pe an, în perioada 2021-2026.
Impactul pe termen mediu asupra creșterii economice „este ceva ce ar putea fi evaluat cel mult pe o perioadă de 24 de luni de la finalizarea programului”, a mai spus Taddei.
„Începând din 2022 și pe parcursul anului 2024 — deci în trei ani cheie pentru fondurile de redresare — economia europeană a fost afectată de șocurile energetice. Fără acestea, amploarea și execuția planului ar fi avut un impact mai semnificativ.”
Până în prezent, guvernele UE au primit 405 miliarde de euro de la Comisia Europeană.
Guvernele trebuie să depună cererile pentru restul de 172 miliarde de euro în împrumuturi și granturi până în luna septembrie, iar banii trebuie să fie plătiți până la sfârșitul anului.
O prelungire a PNRR dincolo de acest an este considerată puțin probabilă, întrucât țări precum Olanda au acceptat împrumutul comun doar cu condiția ca acesta să fie o operațiune unică, cu termen limită strict până în 2026.
Dimensiunea împrumuturilor contractate a fost, în final, mult mai mică decât planul inițial de 755 de miliarde de euro, în principal pentru că state precum Germania și Franța au manifestat un interes redus în a accesa împrumuturile și granturile disponibile, având capacitatea de a se împrumuta la costuri mai mici decât cele ale UE sau dorind să evite o îndatorare suplimentară.
Fondurile solicitate au fost utilizate într-un procent de 82%, respectiv 97%. „Există o diferență clară între beneficiarii mari și cei mici, ceea ce evidențiază dificultățile în utilizarea unor sume mari din fondurile [de redresare]”, a declarat Eulalia Rubio, cercetător senior la Institutul Jacques Delors din Paris.
Rubio a subliniat că alți factori care contribuie la o utilizare mai eficientă a fondurilor de către Germania și Franța ar putea include „nivelul de capacitate administrativă sau complexitatea” proiectelor.
