Ministrul Apărării Naționale a explicat, într-o declarație de presă transmisă marți, motivele pentru care oferta Damen Galați nu a fost selectată pentru a fi inclusă în programul de finanțare SAFE, aprobat ulterior de Parlament.
„Oferta Damen se referă la o comparație cu produse diferite de cele incluse în SAFE, ceea ce face comparația irelevantă. Damen propune un proiect pentru o navă MOPV 2600, care nu este optimizată pentru a îndeplini misiunile de luptă specificate în cerințele operaționale aprobate pentru proiectul SAFE, în special în ceea ce privește capabilitățile de luptă antisubmarin”, a declarat Ministerul Apărării Naționale.
Conform sursei menționate, articolele discutate compară prețurile comunicate de Damen pentru cele patru nave cu valoarea estimată aprobată pentru proiectele SAFE (Nava de patrulare maritimă și Vedetă de intervenție pentru scafandri), fără a ține cont de nivelul de echipare propus pentru fiecare model de navă de patrulare maritimă, raportat la specificațiile tehnice aprobate de Forțele Navale pentru SAFE.
MApN subliniază că oferta Damen din 2025 nu a inclus următoarele sisteme, aspect reflectat în prețul propus de companie:
- Sistemul de conducere a focului;
- Aparatura de detecție CBRN;
- Sonar de chilă;
- Sistemul de comandă și control al navei (CMS), în configurație completă;
- Sistemul de apărare apropiată a navei (CIWS);
- Sistemul de contramăsuri (în domeniile termal, radar) și antitorpilă;
- Sistemul de rachete pentru apărarea antiaeriană (RAM);
- Sistemul de lansare torpile.
„Toate aceste sisteme sunt incluse în configurația definită prin specificația tehnică de achiziție aprobată pentru proiectul SAFE, iar costul lor este reflectat în valoarea aprobată de Parlament, dar nu și în cele transmise de Damen. De asemenea, oferta Damen a fost analizată comparativ în 2025, în procesul decizional privind achiziția corvetei ușoare HISAR, iar decizia a fost justificată”, au adăugat oficialii MApN.
Mediafax a solicitat o declarație de presă din partea reprezentanților Damen Galați cu privire la aceste clarificări și va transmite un punct de vedere oficial, în funcție de comunicările ulterioare.
„Procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică sunt în desfășurare, comisiile de evaluare nominalizate și experții cooptați din cadrul MApN având responsabilitatea totală a derulării acestora, funcționând independent și acționând în mod imparțial și obiectiv, conform legislației în domeniul achizițiilor publice”, au transmis luni seara oficialii MApN cu privire la stadiul actual al proiectelor Ministerului Apărării Naționale din cadrul inițiativei SAFE.
„După primirea aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAȚ) și a aprobării prealabile a Parlamentului României, Direcția Generală pentru Armamente a transmis operatorilor economici aprobați de CSAT pentru fiecare proiect SAFE invitații de participare la procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare. MApN nu va semna contracte de achiziție publică în condiții dezavantajoase prin raportare la prevederile documentației de atribuire aprobate și care contravin principiului eficienței utilizării fondurilor publice”, au precizat oficialii MApN.
De reținut că România a obținut a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană din cadrul Programului Security Action For Europe (SAFE), de peste 16,6 miliarde euro. Pentru a atrage aceste fonduri, trebuie selectate companiile cu care să fie încheiate contracte ce trebuie finalizate până la sfârșitul anului 2030.
- Conform cadrului stabilit, finanțarea prin credite, cu o dobândă foarte mică de 3%, va fi utilizată pentru modernizarea Armatei Române și a infrastructurii asociate – 9,53 miliarde euro, pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, respectiv pentru capetele din Autostrada Moldovei Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret, 4,2 miliarde euro, și pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe din sistemul de apărare națională, 2,8 miliarde euro.
- În total, sunt 21 de proiecte legate de Ministerul Apărării Naționale, care însumează 9,53 miliarde de euro, dintre care zece sunt cu achiziții comune cu alte state și 11 cu achiziții individuale ale statului român.
- Mihai Jurca, șef al Cancelariei Prim-ministrului, a anunțat pe 24 aprilie că România a primit din partea Comisiei Europene contractul-cadru pentru finanțarea prin programul SAFE, în valoare de aproximativ 16,6 miliarde de euro, a doua cea mai mare alocare din UE.
- Pe 28 aprilie, Comisiile de Apărare din cele două camere ale parlamentului au dat aviz favorabil programului SAFE.
- Acordul de împrumut cu Comisia Europeană în cadrul instrumentului SAFE a fost aprobat de Guvern, marțea trecută, prin memorandum. România va putea accesa 16,68 miliarde de euro pentru investiții în apărare, bani care vor fi acordați în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective asumate.
Mediafax a raportat, luni, în contextul unei întâlniri a ministrului Economiei cu reprezentanții sindicatelor, patronatelor și companiilor private și de stat despre instrumentul SAFE, cronologia discuțiilor privind eligibilitatea Șantierului Naval Mangalia, recent intrat în faliment, pentru participarea la un proiect finanțat prin SAFE, inclusiv primele explicații ale ministrului Apărării cu privire la oferta Damen Galați.
Subiectul eligibilității șantierului naval Mangalia pentru contractul de producere a navelor de patrulare maritimă (OPV) a fost abordat de jurnaliști încă din prima conferință de presă oficială despre programul din România, din 26 ianuarie.
Întrebat despre contractul de achiziționare a două nave de patrulare maritimă (OPV), estimat la 700 milioane de euro, ministrul Radu Miruță a explicat că prețul propus este influențat de dotările necesare.
Întrebarea a fost adresată în contextul în care, conform informațiilor din piață, Damen ar putea produce la Galați două astfel de nave cu aproximativ 500 de milioane de euro.
„Prețul este influențat de dotările navei respective. Există criterii operaționale detaliate de Ministerul Apărării, care specifică tipul de dotare necesară pentru nava pe care Ministerul intenționează să o achiziționeze, iar corectitudinea prețului se poate evalua în funcție de aceste criterii. Există caracteristici legate de lungime, lățime, adâncime, tonaj, radare, tehnologie de tragere, iar aceste lucruri au costuri diferite în funcție de opțiuni”, a explicat ministrul Apărării.
Demnitarul a fost întrebat și despre eligibilitatea șantierului din Mangalia, care se află în insolvență, având un pachet de 51% deținut de stat prin Ministerul Economiei și 49% de Damen.
„Nu se consideră eligibile șantierele, ci companiile care au capacitatea de a produce. Așa cum a fost menționat de Ministerul Economiei, este o preocupare majoră ca Șantierul Naval Mangalia – 2 Mai să fie implicat în producția componentelor navale”, a precizat Radu Miruță, pe 26 ianuarie.
Referitor la achiziția navelor de patrulare OPV, ministrul a fost întrebat dacă acestea vor fi produse în România, având în vedere că șantierul de la Galați este singurul care produce nave militare și care ar putea livra la timp pentru programul SAFE. Jurnalistul a menționat că există informații conform cărora MApN nu va semna contractul cu acest șantier și că nu va accepta o ofertă.
„Nu este o opțiune din partea MApN, Cancelariei sau MAI, dacă se semnează cu o firmă care are codul fiscal 123 sau 321. Se vor stabili criterii operaționale și de localizare, iar decizia se va lua în cadrul grupului de lucru al statului român, având în vedere criteriile care trebuie îndeplinite de toți cei care beneficiază de capacități de producție”, a concluzionat ministrul Radu Miruță, la sfârșitul lunii ianuarie.
În prezent, programul SAFE al României include achiziția a două vedete de intervenție pentru scafandri și a două nave de patrulare maritimă, cu o valoare totală estimată de 920 milioane euro.
„Am promis, când eram la Ministerul Economiei, oamenilor de la Șantierul Naval Mangalia 2 Mai, că vor avea activitate în continuare acolo și că șantierul va fi salvat. Acesta a fost momentul în care în SAFE au fost incluse patru nave, cu costuri estimate la aproximativ un miliard de euro, cu condiția ca acestea să fie produse la Șantierul Naval Mangalia 2 Mai, care urmează să fie modernizat și administrat de Rheinmetall, desemnați de CSAT și Parlamentul României pentru a se ocupa de acest proiect. Este singura variantă ca Șantierul Naval de la Mangalia 2 Mai, care a fost un exemplu negativ pentru cum statul român poate să își bată joc de el, să fie salvat. Cel mai mare șantier naval dintr-o țară a Uniunii Europene, situat la malul Mării Negre și aproape de o zonă de risc pentru România, dar și pentru UE și NATO, are acum un nou început”, a declarat Radu Miruță, după aprobarea proiectelor de înzestrare a Armatei, derulate prin programul SAFE.
Conform programului aprobat în Parlament, pentru proiectul de înzestrare a Forțelor Navale Române cu două nave de patrulare maritime de tip Military Offshore Patrol Vessel – MOPV, este alocată o sumă estimată la 836 de milioane de euro fără TVA.
Pentru proiectul de înzestrare a Forțelor Navale Române cu două vedete de intervenție pentru scafandri, valoarea estimată este de 84 de milioane de euro fără TVA.
Operatorul economic indicat în ambele cazuri este NVL B.V. & Co. KG/Rheinmetall Naval Systems, iar procedura de atribuire menționată este de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, conform prevederilor art. 4 alin (2) din OUG 62/2025, conform informațiilor publicate de Ministerul Apărării Naționale.
