A.I.
Piaţa de Capital / 7 mai, 19:36
Declarațiile recente ale premierului Ilie Bolojan, referitoare la condiționarea bugetului Hidroelectrica, au fost catalogate drept o amenințare directă la adresa drepturilor acționarilor minoritari. Aceasta este opinia exprimată astăzi pe o rețea de socializare de Ovidiu Wlassopol, membru neexecutiv al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Reacția lui Wlassopol a venit după ce Ilie Bolojan a declarat că nu va aproba bugetul Hidroelectrica fără un angajament inclus în contractele de mandat ale directorilor, referitor la instalarea unei capacități de stocare.
Ovidiu Wlassopol a subliniat: ”Statul nu este singur la masă în companiile listate! Protecția acționarilor minoritari nu este negociabilă.”
În calitate de membru neexecutiv al ASF, Wlassopol a subliniat importanța protejării mecanismelor pieței de capital, afirmând că declarațiile premierului demis Ilie Bolojan nu reprezintă doar o problemă de stil administrativ, ci o amenințare directă pentru drepturile acționarilor minoritari.
Hidroelectrica este un emitent listat, un bun național în care mii de români și-au investit economiile, fie direct, fie prin pilonii de pensii, și nu este „feuda” niciunui ministru.
Wlassopol a detaliat motivele pentru care această abordare prezintă riscuri pentru investitorii mici și instituționali:
- Subminarea egalității de tratament: Atunci când acționarul majoritar (Statul) impune strategii prin forțarea bugetului, ignorând votul în AGA, drepturile celorlalți 20% dintre acționari sunt afectate. Guvernanța corporativă există pentru a preveni abuzurile de putere ale majoritarului.
- Predictibilitatea vs. Arbitrarul: Investitorii au cumpărat acțiuni H2O bazându-se pe un Prospect de Emisiune și pe un Plan de Administrare aprobat până în 2027. Schimbarea „regulilor jocului” prin ultimatumuri politice afectează încrederea și devalorizează activele.
- Conflictul de interese: Nu se pot cere investiții masive în timp ce se solicită dividende maxime pentru a acoperi găuri bugetare. Această „dublă măsură” afectează resursele de dezvoltare ale companiei și randamentul pe termen lung al acționarilor minoritari.
- Precedentul periculos: Acceptarea bugetului Hidroelectrica ca instrument de șantaj politic transmite un mesaj alarmant investitorilor: „Proprietatea voastră este sigură doar până când un ministru are nevoie de un subiect de campanie.”
Piața de capital se bazează pe încredere și reguli clare. Este esențial ca vocea fiecărui investitor, indiferent de mărimea portofoliului, să fie respectată prin aplicarea legii și nu prin dictate guvernamentale.
În ceea ce privește modernizarea sistemului energetic, aceasta trebuie realizată prin proiecte bancabile și proceduri de guvernanță, nu prin subminarea pieței construite cu efort timp de zeci de ani.
Ilie Bolojan, care ocupă interimar și funcția de ministru al Energiei, a declarat că nu va aproba bugetul Hidroelectrica fără un angajament în contractele directorilor pentru instalarea unei capacități de stocare de 1.500 MWh.
Premierul demis a criticat conducerea Hidroelectrica pentru lipsa de investiții, în special în stocare.
Pentru anul în curs, Hidroelectrica a prevăzut venituri totale de 11,9 miliarde de lei, cu 18% mai mult decât în anul precedent, și un profit net de 3,6 miliarde de lei, în creștere cu 8%. Valoarea propusă pentru investiții este de 1,5 miliarde de lei, comparativ cu 874 milioane de lei în 2025, din care aproximativ un miliard de lei va fi destinat modernizărilor.
Bugetul de Venituri și Cheltuieli al Hidroelectrica va fi discutat și supus votului în adunarea acționarilor din 29 mai, unde se va propune și alocarea a un miliard de lei sub formă de dividende speciale. Acționarii au aprobat anterior distribuirea a 3,3 miliarde de lei ca dividende din profitul anului trecut, astfel încât Hidroelectrica ar putea plăti dividende totale de 4,3 miliarde de lei în acest an, din care 3,44 miliarde de lei vor reveni Ministerului Energiei, deținătorul a 80% din companie.
Guvernul României a adoptat, în ședința din 16 aprilie, un memorandum ce vizează distribuirea a cel puțin 90% din profitul net al anului 2025 al companiilor aflate sub controlul statului, urmând ca reprezentanții autorităților să analizeze și să decidă în consecință.
Evaluarea bursieră a producătorului și furnizorului de energie electrică se ridică la aproximativ 74 miliarde de lei.
