Președintele României, Nicușor Dan, a comunicat încă din data de 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, că votul favorabil în COREPER reflectă o poziție asumată.
„În ceea ce privește procesul de aprobat în COREPER a deciziilor referitoare la semnarea de către Comisia Europeană a iTA și EMPA (cele două componente ale Acordului UE – Mercosur), dar și în legătură cu pașii necesari pentru negocierea și realizarea Acordului UE – Mercosur, MAE a acționat conform rolului său stabilit prin legislația națională în vigoare și cu procedurile decizionale aplicate în situații similare. Conform HG nr. 34/2017 privind gestionarea afacerilor europene și participarea României la deciziile UE, instrucțiunile pentru reuniunile COREPER (la nivel de ambasadori) sunt transmise de către MAE pe baza elementelor de poziție furnizate de instituția cu atribuții în domeniu”, transmite MAE.
Aceleași proceduri de coordonare a Sistemului de afaceri europene, stabilite din 2017 prin HG nr. 34, au fost aplicate constant de MAE, inclusiv în ceea ce privește, de exemplu, poziția României în COREPER și Consiliu pentru Acordul UE – Chile, încheiat în 2023.
„Negocierile referitoare la Acordul UE – Mercosur s-au desfășurat pe filiera comercială și între liderii politici, rezultatul acestor negocieri fiind obținerea de resurse adiționale pentru fermierii din România, o clauză de salvgardare în cazul unei variații de 5% a prețurilor și volumelor produselor agricole importate, precum și un control mai strict asupra respectării regulilor sanitar-veterinare pentru produsele agricole importate din Mercosur. Toate acestea sunt conforme cu votul reprezentanților partidelor din coaliția de guvernare în Parlamentul European. De asemenea, Acordul nu prevede o liberalizare totală a comerțului cu produse agricole, ci doar în limite cantitative stricte pentru importurile de produse sensibile din agricultură, la doar 1 – 1,5% din totalul importurilor, precum și aplicarea standardelor UE pentru produsele importate”, mai informează MAE.
Conform MAE, procesul, în ansamblul său, are două componente juridice: una se referă la modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord, iar cealaltă, la modul în care România devine parte.
„Etapa finală a procesului decizional la nivelul UE privind exprimarea consimțământului ca Uniunea Europeană să devină parte la acest acord este reprezentată de votul Parlamentului European. Memorandumul menționat în spațiul public nu este necesar pentru etapa actuală. Acesta reprezintă o cerință juridică pentru etapa ulterioară a procesului, atunci când, prin intermediul acestui memorandum, se va aproba semnarea în numele României a Acordului UE – Mercosur. Conform legislației privind aprobarea semnării în numele României a tratatelor internaționale (în acest caz, Acordul UE – Mercosur), memorandumul trebuie să parcurgă procedura internă de avizare și aprobat înainte de semnarea în numele României a Acordului. Etapa finală a procesului decizional național va fi adoptarea de către Parlamentul României a legii de ratificare a Acordului UE – Mercosur”, se mai precizează în documentul remis de MAE.
