Alfred Kammer, șeful departamentului european al FMI, a declarat pentru Financial Times că aproximativ două treimi din subvențiile guvernamentale și reducerile fiscale implementate în Uniunea Europeană, destinate să atenueze criza energetică, nu sunt direcționate corespunzător.
Kammer a subliniat că, deși măsurile inițiale au fost menite să protejeze populația de prețurile ridicate la energie cauzate de situația din Orientul Mijlociu, guvernele europene se vor confrunta cu dificultăți politice în a le anula. Aceasta va conduce, în final, la o povară fiscală crescută.
„În mod evident”, a afirmat el, guvernele UE nu „iau în considerare lecțiile din 2022”, referindu-se la perioada de după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, când au fost adoptate măsuri pentru a limita impactul creșterii prețurilor la gaz.
Kammer a menționat că nu toate țările „au fost prudente în utilizarea spațiului fiscal” în contextul actualei crize.
„Trebuie să discutăm cu populația despre faptul că, de fapt, [cheltuielile pentru măsuri universale] reprezintă o modalitate foarte costisitoare de a utiliza veniturile din impozite, mai ales când există și alte necesități de cheltuieli”, a adăugat acesta.
FMI avertizează că anumite state europene se confruntă deja cu o situație financiară fragilă, ca urmare a pandemiei de COVID-19 și a conflictului din Ucraina.
„Există unele țări care nu dispun de spațiu fiscal și nu își pot permite, de fapt, să ia măsuri dacă nu compensează prin ajustări bugetare… Acestea se află într-o situație extrem de dificilă în ceea ce privește spațiul fiscal de care dispun. Și trebuie să fie atente ca piețele să nu reacționeze”, a mai spus Kammer pentru FT.
Conform estimărilor FMI, guvernele UE au cheltuit 2,5% din PIB pentru intervenții în domeniul energetic după izbucnirea războiului din Ucraina. Comparativ, măsurile anunțate până acum în UE reprezintă în medie doar 0,18% din PIB, conform datelor FMI.
În contextul crizei energetice, guvernele din întreaga lume sunt sub presiune pentru a implementa măsuri suplimentare care să atenueze efectele conflictului din Orientul Mijlociu.
De exemplu, Germania a anunțat o reducere pe o perioadă de două luni a impozitelor pe benzină și motorină pentru toți cetățenii, în timp ce Spania a alocat 3,5 miliarde de euro pentru reducerea taxei pe valoarea adăugată la produsele energetice. Prim-ministrul italian, Giorgia Meloni, a dispus, de asemenea, reduceri temporare ale accizelor la carburanți. România a implementat măsuri similare, reducând acciza la motorină.
Kammer a conchis că „problema cu aceste măsuri este că, odată ce le puneți în aplicare, criza energetică s-ar putea dovedi a fi mai persistentă decât ne așteptăm, iar costurile vor crește. (… ) Atunci când aveți aceste creșteri de prețuri, acest lucru ar sugera trecerea la energii alternative.”
