A.G.
Piaţa de Capital / 24 aprilie, 10:43
Sursa foto: Facebook / Ştefan Radu Oprea
Vicepremierul Oana Gheorghiu a propus listarea la bursă a unor companii de stat, o iniţiativă care ridică patru probleme distincte ce necesită o analiză separată, conform unei postări de pe Facebook a lui Ştefan Radu Oprea.
În ceea ce priveşte procedura, Oprea susţine că documentul care include lista companiilor vizate – CEC Bank, Aeroporturi Bucureşti, Portul Constanţa, Loteria Română şi Poşta Română – nu a fost supus dezbaterii în cadrul CNR9, Comitetul Interministerial pentru Sprijinirea Implementării Reformei 9, condus de vicepremier. El afirmă că documentul a fost introdus pe ordinea de zi a şedinţei de guvern în dimineaţa reuniunii, fără timp suficient pentru analiză, ceea ce ar constitui o ocolire a mecanismului tehnic destinat evaluării acestor decizii.
Oprea consideră că această abordare contrazice principiile transparenţei asociate guvernanţei corporative şi listării la bursă, afirmând că „un document cu implicaţii majore pentru active strategice ale statului a ocolit astfel organismul tehnic creat tocmai pentru a-l analiza”. De asemenea, el caracterizează procedura ca fiind „opacă”, susţinând că documentul a fost introdus „pe sub radar”.
Referitor la jalonul 443 din PNRR, Oprea afirmă că acesta prevede listarea sau restructurarea a cel puţin trei companii din domeniile energiei şi transporturilor, cu termen în august 2026, fără legătură cu companii precum CEC Bank, Loteria Română sau Portul Constanţa. Mai mult, Oana Gheorghiu ar fi confirmat că listarea nu poate fi realizată în termenul rămas, având în vedere că un astfel de proces durează între 9 şi 18 luni.
În acest context, România ar urma să propună Comisiei Europene restructurarea unor companii precum Tipografica CFR, Telecomunicaţii CFR şi Electrocentrale ELCEN, ceea ce sugerează că lista de listări anunţată public nu are legătură directă cu îndeplinirea jalonului PNRR, conform afirmaţiilor lui Oprea.
Legat de impactul asupra deficitului bugetar, Oprea susţine că veniturile din privatizare nu sunt considerate venituri bugetare curente în metodologia ESA 2010 utilizată de Eurostat, fiind înregistrate într-un cont dedicat. El consideră că listarea nu contribuie la reducerea deficitului structural raportat la Bruxelles şi ar putea conduce la pierderea dividendelor pe care statul le încasează anual.
Oprea menţionează că o astfel de decizie ar putea fi justificată doar în contextul alimentării unui fond suveran, însă subliniază că aceasta este o discuţie separată.
Un alt argument contestat este cel referitor la eliminarea sinecurilor prin listare. Oprea afirmă că acest raţionament nu se aplică companiilor deja listate, precum Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica şi Transgaz, care dispun de mecanisme de transparenţă, raportare şi guvernanţă corporativă. Vânzarea unui pachet minoritar suplimentar nu ar aduce îmbunătăţiri, ci ar reduce veniturile statului din dividende.
Oprea subliniază necesitatea de a distinge între companiile nelistate şi ineficiente, pentru care listarea poate reprezenta o reformă, şi cele deja listate şi profitabile, unde o listare suplimentară ar echivala cu vânzarea unor active valoroase fără justificare economică.
În concluzie, el afirmă că listarea companiilor de stat poate fi un instrument util pentru transparenţă şi guvernanţă, invocând exemplul Hidroelectrica, însă critcă utilizarea acestui instrument ca soluţie fiscală urgentă, afirmând că „nu e reformă, e comunicare politică prezentată ca urgenţă tehnică”.
În final, Oprea anunţă că va reveni cu o analiză separată referitoare la metoda ABB propusă pentru Hidroelectrica şi Romgaz, pe care o descrie ca fiind o procedură rapidă, desfăşurată în 24-48 de ore şi implicând discounturi, ceea ce ar putea sugera pierderi financiare şi lipsă de transparenţă.
