Cercetarea efectuată pe un eșantion de peste 1.500 de persoane din Marea Britanie, Suedia și Germania relevă că majoritatea europenilor adoptă o atitudine pozitivă sau neutră față de consumul de produse derivat din așa-numitele fluxuri secundare de pește și fructe de mare. Aproximativ 74% dintre respondenți s-au declarat deschiși la utilizarea acestor produse, conform informațiilor furnizate de Foodingredients.
Studiul arată că acceptarea acestor produse este mai pronunțată în rândul tinerilor, al locuitorilor din mediul urban și al celor interesați de alimentația sănătoasă sau de protecția mediului. Mulți dintre aceștia percep aceste ingrediente ca o sursă alternativă de proteine și ca o soluție pentru o utilizare mai eficientă a resurselor disponibile.
Produsele din fluxurile secundare sunt deja mai bine primite în mâncăruri gata preparate, restaurante de tip fast-food, cantine sau chiar în prepararea mesei acasă, ceea ce sugerează o posibilă expansiune a utilizării lor în industria alimentară.
Totuși, există rezerve în rândul consumatorilor. Principala îngrijorare se referă la percepția că aceste produse ar fi „prea procesate” sau artificiale. Producătorii contestă această percepție și afirmă că tehnologia utilizată este similară cu cea folosită în prepararea alimentelor convenționale, cum ar fi chiftelele sau alte produse din carne, bazându-se pe metode standard de procesare și gătire.
Reprezentanții industriei subliniază importanța transparenței pentru a câștiga încrederea consumatorilor. Un exemplu în acest sens este modul de etichetare, care evită termenii tehnici și preferă mențiuni clare despre originea ingredientelor.
„Observăm semnale clare că utilizatorii sunt deschiși să integreze aceste produse în viața lor de zi cu zi, dar transparența este esențială pentru construirea unei încrederi de durată”, a afirmat Michaela Lindström, CEO al unei companii din Finlanda.
„Produsele secundare sunt manipulate cu aceeași grijă și standarde de calitate ca și fileurile, iar procesul în sine este simplu și familiar. Când oamenii înțeleg acest lucru, ezitarea tinde să dispară. Majoritatea este deja de acord, mai puțin de unul din cinci se opune, iar grupul mare din mijloc are nevoie pur și simplu de mai multă familiaritate cu ceea ce sunt aceste produse și de ocazia de a le gusta. Ne așteptăm ca tinerii din mediul urban să fie mai receptivi la noile produse alimentare”, a adăugat aceasta.
Hailia se asigură că etichetarea este complet transparentă, clarificând faptul că utilizează mai mult pește decât doar fileul.
„De exemplu, afirmăm că un produs este fabricat din somon norvegian, nu din file”, a declarat Lindström. „Materia primă provine din părțile care rămân după filetare, cum ar fi ramele (inclusiv coada) și alte bucăți și resturi. Acestea nu trebuie considerate deșeuri sau fluxuri secundare cu valoare scăzută – sunt materii prime alimentare valoroase, care în mod tradițional au fost subutilizate.”
În același timp, companiile din domeniu își bazează strategia pe potențialul economic al acestor fluxuri secundare, având în vedere că o parte semnificativă din peștele procesat nu ajunge direct în consum. Estimările menționate în studiu sugerează că între 30% și 70% dintr-un pește poate deveni produs secundar sau cu valoare redusă.
Pentru industria alimentară, această schimbare de perspectivă deschide noi posibilități: reducerea risipei, creșterea eficienței și dezvoltarea unor produse cu un impact mai mic asupra mediului. În același timp, datele sugerează că acceptarea consumatorilor ar putea să nu mai fie principalul obstacol în calea extinderii acestor produse pe piață, ci mai degrabă comunicarea și familiarizarea publicului cu ele.
