„Raportul investigației referitoare la ROBOR a generat deja numeroase dezbateri și speculații, deși nu avem încă o astfel de decizie finală. Nu este obișnuit, și nici util, să discutăm o propunere de decizie, care este probabil să sufere modificări, având în vedere că urmează o etapă foarte importantă: audierea băncilor și prezentarea argumentelor acestora, de care vom ține cont când vom lua decizia finală. Deși foarte important din punct de vedere economic și al eventualelor sancțiuni, din punct de vedere legal și procedural acest caz nu este unul neobișnuit”, a declarat Bogdan Chirițoiu, la întrebarea Mediafax.
Consiliul Concurenței ar putea impune cea mai mare amendă din istoria sa, în cazul în care, după mai bine de trei ani de investigații și volume uriașe de informații analizate, va ajunge la concluzia că cele zece bănci participante la stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR sunt vinovate de fixarea valorii ROBOR.
Conform șefului autorității naționale de reglementare în domeniul concurenței, ROBOR este esențial pentru funcționarea economiei, iar reglementările naționale privind acest indice au fost îmbunătățite, inclusiv ca reacție la controversele apărute în cazuri similare din alte țări.
„Investigația noastră nu vizează însă cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor, concentrându-se asupra suspiciunii că acestea nu ar cota independent una față de cealaltă în cadrul procedurii de fixing prin care se stabilește indicele ROBOR. Independența acestor cotații este esențială pentru relevanța indicatorului și este prevăzută și de normele bancare, nu numai de cele de concurență”, a precizat Bogdan Chirițoiu.
„Legislația de concurență din România este pe deplin armonizată cu cea europeană. Investigații similare privind stabilirea unor indicatori financiari, precum ROBOR, au avut loc în numeroase state europene și în Statele Unite ale Americii, unele dintre acestea fiind finalizate cu sancțiuni semnificative. Dacă în cazul nostru vor fi impuse amenzi, acestea vor fi substanțiale, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate. Desigur, părțile care vor fi nemulțumite de decizia noastră se pot adresa Curții de Apel București și ulterior Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca în orice altă situație similară”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Poziția băncilor
Șapte dintre cele zece bănci vizate de una dintre cele mai mari și complexe investigații ale Consiliului Concurenței privind posibila fixare coordonată a valorii ROBOR, și-au anunțat la începutul lunii acționarii și potențiali investitori la Bursa de Valori București (BVB). ING a anunțat printr-un comunicat de presă că au primit raportul preliminar al autorității naționale de reglementare în domeniu. Încă din această etapă, unele dintre instituțiile de credit au avertizat că sunt pregătite să se adreseze instanței în cazul în care inspectorii ajung la concluzia că ar fi vinovate de practici care ar afecta drepturile clienților.
Banca Transilvania, Banca Comercială Română, BRD-Groupe Société Générale, CEC Bank, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank și Libra Internet Bank sunt cele șapte instituții de credit care au anunțat la BVB, până la ora publicării, că au primit raportul preliminar al Consiliului Concurenței în cadrul investigației privind mecanismul de stabilire a ROBOR.
Cele zece bănci vizate au fost Banca Transilvania, BCR, BRD-Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank și Intesa Sanpaolo România, acestea fiind cele care participă la calculul ratei ROBOR.
Cât de mari ar putea fi amenzile
Băncile sunt chemate să ofere un răspuns oficial pe baza acestui raport, inclusiv să trimită responsabilii segmentului la audieri.
Din informațiile Mediafax, decizia finală privind amenzile, luată în plenul Consiliului Concurenței, este așteptată să fie adoptată înainte de finalul lunii iunie, când expiră mandatul actualilor membri.
Conform legii, dacă inspectorii de concurență constată o încălcare a legii, companiile pot fi sancționate cu un procent din cifra de afaceri, care poate ajunge până la 10%, acest procent fiind calculat în funcție de circumstanțe atenuante sau agravante. De asemenea, recunoașterea neregulilor ar putea permite o mai mare clemență.
Dat fiind că băncile nu au cifră de afaceri, amenda va fi aplicată, dacă este cazul, la echivalentul cifrei de afaceri din domeniu. Chiar dacă nu s-ar aplica procentul maxim, se așteaptă ca aceasta să fie de sute de milioane de euro, reprezentând cea mai mare amendă din istoria Consiliului, potrivit informațiilor Mediafax.
Conform normelor Consiliului Concurenței de individualizare a amenzilor, „pentru instituțiile de credit și alte instituții financiare, cifra de afaceri avută în vedere în scopul aplicării amenzii este alcătuită, cumulativ, din următoarele elemente de venit, după deducerea impozitelor și taxelor legate direct de acestea, conform legislației specifice fiecărui domeniu:
a) venituri din dobânzi și venituri asimilate;
b) venituri privind titlurile: venituri din acțiuni și din alte titluri cu venit variabil, venituri din participații, venituri din părți în cadrul societăților legate;
c) venituri din comisioane;
d) profitul net din operațiuni financiare;
e) alte venituri din exploatare;
f) alte categorii de venituri prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu.”
Mai mult, deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, adică se plătesc pe loc, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancționare a autorității de concurență și execută amenzile.
Traseul investigației
„E singura noastră șansă să dăm vreodată amenzi mai mari decât la petrol”, spunea Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, la întrebările jurnaliștilor, în cadrul conferinței tradiționale de presă a instituției de la începutul anului 2023, după ce, la începutul lunii noiembrie a anului precedent, în contextul creșterii ratelor la credite pentru mulți români, instituția anunța că a finalizat inspecțiile inopinate efectuate la cele zece bănci participante la stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR.
La acea dată, șeful autorității de concurență sublinia că a strâns un volum enorm de date de la cele zece bănci care participă la stabilirea ROBOR și estima că primele amenzi, dacă se va stabili că este cazul, vor fi aplicate cel mai devreme la sfârșitul anului respectiv.
„Am strâns un volum mare de date, am avut nouă echipe care au fost trimise, asta a însemnat 60 de oameni. Gândiți-vă că tot personalul nostru care se ocupă de investigații, pe toate sectoarele, este undeva la 80 de oameni, deci mai mult de jumătate din personalul nostru a fost implicat în strângerea asta de date. Acum procesează datele astea”, declara Bogdan Chirițoiu, în ianuarie 2023.
„Dacă ajungem să dăm amenzi la bănci, singura noastră șansă să dăm vreodată amenzi mai mari decât am dat la petrol – de 220 de milioane de euro, asta cu băncile este singura noastră șansă”, a comentat Bogdan Chirițoiu referitor la cuantumul probabil al amenzilor.
Este vorba de investigația care a dus la sancționarea a șase companii petroliere cu amendă de aproape 900 milioane lei (peste 200 milioane euro) pentru încheierea unei înțelegeri anticoncurențiale, anunțată de Consiliul Concurenței acum 14 ani, în ianuarie 2012, după ce, în anul 2009, Consiliul Concurenței a efectuat inspecții inopinate la sediile principalelor companii petroliere din România, iar în 2010, Consiliul Concurenței a decis extinderea investigației pentru a analiza și existența unei posibile încălcări a regulilor de concurență ale Uniunii Europene.
Conform datelor de atunci, inspecțiile Consiliului Concurenței s-au derulat în cadrul investigației privind posibile înțelegeri între cele 10 bănci pentru fixarea ratei dobânzii ROBOR, la un nivel cât mai ridicat, în cadrul procedurii de „fixing” (stabilirea ratelor de referință pentru ROBOR și ROBID).
Astfel, investigația vizează activitatea băncilor pe piața monetară interbancară desfășurată în cadrul procedurii de fixing, precum și cea desfășurată în intervalul de 15 minute după efectuarea „fixingului”, respectiv atragerea și plasarea depozitelor interbancare de către băncile participante la stabilirea ratelor de referință ROBOR/ROBID la nivel național.
Potențiala practică anticoncurențială afectează întreg teritoriul României, indicele ROBOR stabilit de cele zece bănci fiind o componentă a prețului (rata dobânzii) pentru creditele în lei cu dobândă variabilă acordate persoanelor fizice înaintea datei de 2 mai 2019 și a creditelor în lei cu dobândă variabilă acordate persoanelor juridice din toate sectoarele economice.
Potrivit instituției, documentele ridicate în cadrul inspecțiilor inopinate au ajuns în analiza autorității române de concurență, în cadrul procedurilor specifice. Inspecțiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel București și au fost justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurențiale analizate.
„Efectuarea acestora nu reprezintă o antepronunțare în ceea ce privește vinovăția companiilor. Legea concurenței interzice orice înțelegeri între companii și practici concertate care împiedică, restrâng sau denaturează concurența pe piața românească, în special cele care stabilesc prețuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiții de tranzacționare”, anunța autoritatea.
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare pentru depozitele plasate între cele 10 instituții de credit relevante din punctul de vedere al activității pe piața monetară interbancară din România, selectate pe baza unor criterii de performanță stabilite de Banca Națională a României (BNR).
ROBID este rata de referință a pieței monetare interbancare pentru depozitele atrase de către bănci de la alte bănci participante la tranzacțiile de pe această piață. ROBID se determină în cadrul aceleași proceduri de fixing, împreună cu ROBOR.
Topul băncilor din România
Con
