Specialiști din industria carburanților, consultați de Mediafax, estimează o scădere a vânzărilor de combustibil în România de până la 10%, ca urmare a impactului tensiunilor din Orientul Mijlociu, în special blocarea strâmtorii Ormuz. Această reducere a consumului nu se datorează lipsei carburanților la pompă, ci creșterii prețurilor din ultimele săptămâni.
„Din experiență, bugetele cetățenilor se planifică în funcție de consumul de carburant în lei. De exemplu, dacă bugetul alocat era de 100 de lei, la un preț de 8 lei/litru, se puteau achiziționa 12,5 litri de combustibil, iar la un preț de 10 lei, cantitatea scade la 10 litri. Aceasta demonstrează că creșterea prețului duce automat la o micșorare a cantității vândute și afectează economia cetățenilor. Mai mult de 70% din români depind de leasing, ipotecă și credite de consum și nu pot ajusta consumul de carburant”, au declarat specialiștii consultați de Mediafax.
„Segmentul B2B (Business-to-business) poate fi analizat în mod similar, fiind vorba despre eficiență și despre cât de repede pot companiile să ajusteze prețurile în funcție de domeniul în care activează. Totuși, se reduce la capacitatea limitată sau constantă de cumpărare a populației. Conform estimărilor noastre, consumul de combustibil pe piață a scăzut cu aproximativ 7-10%”, au subliniat sursele Mediafax.
Președintele a declarat marți, în răspunsul la întrebările presei, că România se află într-o situație favorabilă în ceea ce privește aprovizionarea cu combustibili, dar a început să contureze strategii pentru eventualitatea unei penurii.
„Există două aspecte distincte: aprovizionarea și prețul. În discuția de ieri de la Cotroceni, am abordat subiectul procurării și posibilitatea apariției unei lipse de combustibil pe piață. În prezent, România este într-o poziție mai bună decât alte țări europene, având o parte din producție internă și rafinare pe teritoriul său, ceea ce face ca lanțurile de aprovizionare să fie mai scurte. S-a convenit că nu este o urgență pentru România, dar, așa cum există scenarii de criză pentru gaz și electricitate, se lucrează la un scenariu de criză pentru aprovizionarea cu produse petroliere”, a declarat președintele Nicușor Dan, marți, de la Timișoara.
În ceea ce privește demersurile pentru redeschiderea rafinăriei Petrotel, Guvernul a adoptat un pachet de măsuri pentru atenuarea scumpirilor, incluzând declararea crizei pe piața țițeiului și a produselor petroliere, limitarea adaosurilor, condiționarea exporturilor, reducerea accizei la motorină și impunerea unei taxe de solidaritate. Responsabilii lucrează pentru creșterea producției, având în vedere redeschiderea rafinăriei Petrotel, care constituie 21% din capacitatea națională de producție și este deținută de Lukoil.
Oficialii Ministerului Energiei au reiterat eforturile pentru obținerea licenței de funcționare cât mai curând. Conform informațiilor de pe piață, se estimează că va dura câteva zile până la primirea unui răspuns din partea autorităților americane, ceea ce va permite redeschiderea rafinăriei Petrotel și, implicit, creșterea capacității de rafinare și a volumului de produse disponibile la pompă.
Activitatea rafinăriei Petrotel a fost suspendată în octombrie anul trecut pentru lucrări de revizie tehnică, dar nu a fost reluată din cauza sancțiunilor internaționale. Conform surselor, solicitarea vizează o perioadă mai lungă de o lună a licenței, care se acordă de Trezoreria americană la fiecare 30 de zile, lucru necesar pentru repunerea în funcțiune a întregului lanț de producție, care este complex și costisitor.
Astfel, România a solicitat SUA o licență care să aibă o valabilitate de cel puțin trei luni.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat în ultimele săptămâni că a făcut demersurile necesare pentru a obține decizia formală din partea Biroului de Control al Activelor Străine al SUA (OFAC) pentru repornirea rafinăriei Petrotel.
„Am purtat toate discuțiile tehnice și am realizat analizele necesare la nivelul acestei rafinării. De asemenea, aștept răspunsul scris pentru a ne crește capacitatea de rafinare. Odată ce vom avea rafinare suplimentară, având cele trei rafinării funcționând, plus Petrotel, ne vom acoperi o mare parte din consum și nu consider că va fi cazul să luăm măsuri de limitare a consumului”, a declarat Bogdan Ivan, pe 23 martie, la întrebarea jurnaliștilor.
În prezent, în România funcționează rafinăria Petrobrazi, din Ploiești, operată de OMV Petrom, iar recent au fost redeschise, după revizia planificată, rafinăriile Petromidia Năvodari și Vega Ploiești, ambele operate de Rompetrol.
Petromidia este cea mai mare rafinărie din România, având o capacitate de procesare de peste 5 milioane de tone de materie primă pe an, fiind una dintre cele mai moderne din sud-estul Europei. Vega este a doua rafinărie a Grupului KMG Internațional, situată în Ploiești, care operează în regim integrat cu rafinăria Petromidia, asigurându-i materia primă. Cu o capacitate de prelucrare de 350.000 tone de materie primă pe an (rafinat, păcură, jet A1, fracție C5-C6), rafinăria Vega este unic producător pentru o serie de produse petroliere specifice.
Acționarii semnificativi ai Rompetrol Rafinare SA sunt KMG International (54,63% – direct și indirect) și statul român, prin Ministerul Energiei (44,7%).
Rafinăria Petrobrazi, operată de OMV Petrom, este a doua rafinărie din țară în funcție de capacitate, de 4,5 milioane de tone pe an, și asigură procesarea întregii producții interne de țiței, acoperind aproximativ o treime din cererea națională de combustibil.
OMV Petrom este controlată de grupul omonim din Austria, iar statul român deține, prin Ministerul Energiei, 20,69% din pachetul de acțiuni.
