Studiul EY Consumer Index 2026, care analizează comportamentul consumatorului român în perioada sărbătorilor pascale, evidențiază faptul că prețul devine un criteriu principal pentru 92% dintre respondenți, în creștere față de 82% în 2025. Interesul pentru campaniile de reduceri atinge un maxim istoric, cu 65% dintre consumatori care urmăresc activ promoțiile. Bugetele sunt influențate de inflație, iar deciziile de cumpărare sunt tot mai mult bazate pe comparații, recenzii și recomandări directe.
„Comportamentul românilor de Paște se orientează tot mai mult către informare, comparație și decizie calculată. Consumatorii nu mai cumpără impulsiv, ci își bazează alegerile pe date, opinii și analize comparative. Sărbătorile pascale îi determină pe români să fie pragmatici și orientați spre optimizarea bugetului, fără a genera însă schimbări majore în stilul de consum”, afirmă Georgiana Iancu, Partener, coordonator al practicii de Impozite indirecte și lider al sectorului de Retail și Produse de Consum, EY România.
Românii urmăresc promoțiile atât online, cât și în magazine fizice. Peste jumătate dintre români, respectiv 65% dintre respondenți, declară că urmăresc activ campaniile de reduceri pentru cumpărăturile de Paște, în creștere față de 61% în 2025. În schimb, 35% nu acordă o importanță specială ofertelor. Femeile, cu 69% dintre respondente, sunt mai atente la campaniile comercianților decât bărbații, dintre care 58% urmăresc promoțiile. De asemenea, consumatorii de până în 40 de ani se dovedesc a fi cei mai activi în căutarea ofertelor.
Un aspect semnificativ este creșterea căutării simultane de oferte atât online, cât și în magazine fizice, 63% dintre respondenți adoptând această abordare combinată în 2026, comparativ cu 39% în 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 24 de puncte procentuale. Preferința exclusiv online a scăzut de la 8% la 6%, iar căutarea promoțiilor exclusiv în magazine a crescut de la 5% la 11%. De asemenea, ponderea celor complet dezinteresați de oferte a devenit marginală, scăzând de la 20% în 2025 la sub 1% în 2026.
Criteriul prețului ca factor de decizie a crescut semnificativ în 2026, cu 92% dintre respondenți considerându-l important sau foarte important, față de 82% în 2025, o creștere de 10 puncte procentuale. Calitatea rămâne cea mai importantă, cu 95% care o consideră importantă sau foarte importantă, menținându-se pe primul loc, la doar 3 puncte procentuale peste preț, ceea ce reprezintă cel mai mic decalaj înregistrat în seria de studii.
Bugetele alocate cumpărăturilor de Paște au suferit o modificare semnificativă sub presiunea inflației, dar diferențele de comportament între femei și bărbați se mențin. Cel mai mare segment, de 34%, intenționează să cheltuie între 500 și 999 de lei, în timp ce 30% vor depăși 1.000 de lei (20% dintre ei între 1.000 și 1.500 lei, iar 10% peste 1.500 lei). Comparativ cu 2025, ponderea celor care alocă sub 500 de lei a scăzut semnificativ, de la 56% la 36%, reflectând atât scumpirile din piață, cât și aspirațiile mai ridicate ale consumatorilor.
Trei din patru bărbați (75%) estimează că vor cheltui sub 1.000 de lei, comparativ cu 69% dintre femei. În schimb, femeile sunt mai dispuse să aloce bugete mai mari, 31% dintre ele intenționând să depășească suma de 1.000 de lei, față de doar 25% dintre bărbați. Totodată, 40% dintre respondenți anticipează cheltuieli mai mari în 2026 față de 2025, în timp ce 38% estimează cheltuieli similare.
Analiza intențiilor de cheltuieli pentru perioada Paștelui arată un comportament de consum orientat atât către necesitățile de bază, cât și către experiențe sau cadouri simbolice.
Produsele alimentare rămân categoria pentru care românii sunt dispuși să aloce cele mai mari bugete, aproape 40% dintre respondenți declarând că vor cheltui peste 500 de lei pentru această categorie. Vacanțele se află printre categoriile cu cele mai ridicate cheltuieli, cu 14% dintre respondenți dispuși să depășească pragul de 1.000 de lei. Cadourile pentru familie și prieteni completează acest top, 47% alocând sume de peste 300 de lei, fie din dorința de a menține tradițiile, fie pentru a marca sărbătoarea într-o manieră personală.
În contrast, băuturile non-alcoolice și cele alcoolice sunt constant tratate cu buget minim, cu peste 60% dintre respondenți alocând sub 100 de lei pentru fiecare categorie. Produsele de curățenie, deși necesare în preajma sărbătorilor, sunt privite ca achiziții cu buget redus: 58% alocă sub 100 de lei și doar 3% declară că ar putea cheltui peste 500 de lei.
Cea mai răspândită practică în rândul consumatorilor este citirea recenziilor produselor (60% dintre respondenți), ceea ce sugerează că deciziile de consum sunt influențate tot mai mult de experiențele altor cumpărători. Compararea prețurilor online ocupă locul al doilea (55%), evidențiind rolul central al internetului în procesul decizional, urmată de recomandările din surse de încredere, cum ar fi familia și prietenii (53%). Comparativ cu 2025, când o parte importantă a consumatorilor se orienta spre comercianți de tip discount sau mărci mai ieftine, în 2026 accentul se mută către informare și comparație activă.
Preocuparea pentru sustenabilitate rămâne secundară în contextul cumpărăturilor de Paște, cu 33% dintre respondenți menționând cumpărarea articolelor durabile și ecologice și doar 10% achiziționând produse second-hand, cel mai scăzut procent dintre practicile analizate. Această tendință este în conformitate cu concluziile ediției de Crăciun 2025 a studiului, unde raportul calitate-preț a rămas criteriul dominant în detrimentul sustenabilității.
În ciuda creșterii rapide a utilizării inteligenței artificiale la nivel global, consumatorul român rămâne mai degrabă tradiționalist când vine vorba de pregătirea sărbătorilor. Peste 60% dintre respondenți afirmă că nu folosesc deloc instrumente AI pentru activități precum rețete, liste de cumpărături sau planificarea călătoriilor.
Cu toate acestea, aproximativ o cincime dintre respondenți au început să utilizeze astfel de instrumente. Bărbații sunt mai prezenți în utilizarea AI pentru lista de cumpărături și planificarea călătoriilor, în timp ce femeile folosesc mai frecvent aceste soluții pentru idei de decorațiuni.
Gătitul acasă își consolidează poziția ca activitate principală, cu 84% continuând să gătească acasă la același nivel ca înainte, iar 8% intenționând să facă acest lucru și mai mult, astfel că 93% dintre respondenți mențin sau își amplifică obiceiul de a găti acasă. Socializarea cu prietenii și familia în afara casei rămâne constantă (68% continuând sau începând să facă asta), în timp ce ieșirile la restaurant și comenzile cu livrare la domiciliu arată o tendință de moderare, 64% dintre respondenți declarând că le vor face mai rar sau vor renunța la ele. Această orientare către consumul casnic este consistentă cu constatările studiului Consumer Index EY România 2025 – Ediția de Crăciun, care arată că 48% intenționau să reducă bugetele pentru restaurante și mâncare la pachet, semn al unui comportament de economisire.
