Publicația Europa Liberă România se va închide, încheind astfel un parcurs de opt ani în peisajul presei de calitate din România. Aceeași soartă o va avea și filiala din Bulgaria a acestei publicații.
Conform celor anunțate de Europa Liberă, ultimele articole vor fi publicate pe 31 martie 2026.
Decizia de închidere nu se datorează problemelor interne ale publicației, ci unor factori externi.
În martie 2025, Vocea Americii și Radio Europa Liberă au fost afectate de o decizie a administrației Trump de a suspenda finanțarea acestor instituții media, ceea ce a condus la concedieri temporare, închideri de birouri și disponibilizări.
Problemele financiare cu care se confrunta Europa Liberă erau deja cunoscute, așa cum a evidențiat Mediafax.
Europa Liberă și-a păstrat constant relevanța în presa românească.
Ca parte a elitei profesionale jurnalistice, Europa Liberă este considerată unul dintre ultimele bastioane ale jurnalismului de calitate, unde respectul pentru adevăr și informarea corectă sunt esențiale.
Articolele, investigațiile și interviurile realizate de Europa Liberă România au fost citate de 6.060 de ori între ianuarie 2024 și martie 2026, conform unui raport mediaTRUST publicat recent, cu puțin înainte de închiderea redacției, programată pentru 31 martie.
Analiza arată că publicația și-a menținut relevanța în peisajul media românesc până în ultimele luni de activitate, în ciuda deciziei de închidere.
Vârfuri de impact în 2024 și 2025
În 2024, Europa Liberă a înregistrat 2.763 de citări, situându-se pe locul patru între cele mai preluate surse online. Un moment de vârf a fost în februarie, când un interviu cu șeful Statului Major, generalul Gheorghiță Vlad, a generat peste 400 de preluări, după ce acesta a avertizat că Rusia nu s-ar opri la Ucraina.
În 2025, publicația a urcat pe locul al treilea în topul surselor online, cu 2.990 de citări.
Cele mai multe preluări au venit din investigații de impact, inclusiv dezvăluiri despre un dosar de mită care îl viza pe actualul ministru al Transporturilor și documente confidențiale referitoare la riscurile economice ale României.
Investigațiile care au generat cele mai multe reacții
Printre subiectele intens preluate s-au numărat: cazul în care ministrul Ciprian Șerban ar fi dat mită înainte de a deveni politician, documente care arătau că lideri politici de rang înalt au fost avertizați cu privire la riscul intrării țării în incapacitate de plată, precum și informații conform cărora guvernul ar fi utilizat fonduri de rezervă în ciuda lipsei banilor.
De asemenea, interviurile cu oficiali de top au continuat să genereze interes, inclusiv declarațiile premierului Ilie Bolojan privind posibila închidere a unor companii de stat neperformante.
Relevanță menținută până la final
Chiar și în primele luni din 2026, Europa Liberă a rămas o sursă frecvent citată, cu 307 mențiuni în presă, un nivel apropiat de cel din aceeași perioadă a anului anterior.
Conform mediaTRUST, nivelul ridicat de citare indică faptul că închiderea publicației nu a fost cauzată de pierderea relevanței editoriale, ci de factori externi.
„Dispariția nu este rezultatul unei scăderi de impact, ci al unor decizii externe care pun capăt activității unei surse de referință”, se menționează în raport.
