Într-un comunicat de presă publicat miercuri, BNS subliniază că limitarea adaosului comercial reprezintă „o măsură anti-piață și o intervenție de natură să îngrijoreze finanțatorii externi privind “economia de piață funcțională” din România.
Organizația afirmă că „pare mai degrabă o măsură prin care bugetul speculează criza prețurilor din energie, în timp ce continuă să încaseze accize majorate și TVA la un preț al carburantului mai mare – venituri excepționale și necuvenite în situație de criză”, se arată în comunicatul de presă emis.
BNS a menționat că statul și Ministerul de Finanțe dispun de două instrumente reale de politică fiscală: reducerea accizelor și posibilitatea de a reduce, temporar, cota de TVA aplicată carburanților de la 21% la 11%, „în funcție de cât de mult consideră statul român că nu dorește ca prețurile internaționale ale petrolului să afecteze economia”.
„Prima măsură care se impune este reducerea accizelor la nivelul de la 31 decembrie 2025, statul român păstrând un plus de încasări în urma majorării semnificative a TVA aplicată unui preț la carburanți mai mare. Din estimările noastre, revenirea accizelor la nivelul de la 31 decembrie 2025 ar conduce la scăderea prețurilor cel puțin egală cu cea propusă prin măsura-non piață de plafonare a adaosului”, se mai menționează în comunicatul BNS.
BNS atrage atenția că prețul mediu la pompă pentru litrul de benzină în România este „mai mare decât cele din alte 13 state UE (Suedia, Estonia, Luxemburg, Lituania, Polonia, Cehia, Croația, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Cipru, Malta, Bulgaria)”.
O situație similară se observă și în cazul prețului mediu la pompă pentru litrul de motorină.
„Prețul mediu la pompă pentru litrul de motorină în România era în 16 martie mai mare decât cel din Malta, Bulgaria, Slovenia, Slovacia, Cipru, Ungaria, Croația și Cehia, fiind foarte apropiat de cel din Estonia, Luxemburg și Polonia”, se mai arată în comunicat.
BNS mai avertizează că actualele politici pot agrava situația economică din țară. „Statul român nu trebuie să speculeze criza: o economie cu șocuri precum scumpirea energiei electrice cu 60% […] nu are cum să fie competitivă și va contribui mai degrabă la amplificarea recesiunii”, conform comunicatului.
În final, BNS atrage atenția că „această OUG nu protejează populația, ci protejează o conduită de speculare a crizei pe seama economiei reale. Statul vrea să încaseze mai mult din taxe și accize și pasează costurile către companii și lucrători”.
„Într-o economie deja afectată de inflație, dobânzi record, șocuri energetice și șomaj indus de politici de austeritate, astfel de măsuri vor adânci recesiunea, vor submina competitivitatea și vor slăbi încrederea în economia de piață”, se mai arată în comunicatul emis.
Conform proiectului de OUG publicat la începutul săptămânii de Ministerul Energiei, se propune declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și limitarea adaosului comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora la cel mult 50% din media adaosului comercial practicat în anul 2025 de către fiecare operator economic care produce, importă, distribuie și/sau comercializează astfel de produse.
