Primul capitol din seria de rapoarte Trust Report, intitulat „Europe wants to eat better, so why isn’t it happening?”, evidențiază o scădere a interesului pentru alimentația sustenabilă, de la 76% în 2021 la 69% în 2025, conform ESM.
Studiul se bazează pe răspunsurile a 19.954 de consumatori din 18 țări europene.
Sub 50% dintre europeni (48%) consideră că adoptă o dietă sustenabilă, iar implicarea în comportamente cu un impact semnificativ asupra mediului, cum ar fi reducerea consumului de produse de origine animală, a scăzut.
Cu toate acestea, raportul sugerează că diferențele dintre generații ar putea semnala o posibilă schimbare în viitor. Tinerii consumatori sunt mai receptivi la inovațiile alimentare sustenabile și la agricultura regenerativă, fiind mai predispuși să achiziționeze produse organice sau obținute în mod etic.
De asemenea, tinerii europeni rămân mai atașați de valorile de mediu pe termen lung, chiar dacă se confruntă cu cele mai mari obstacole în implementarea acestora.
Sănătatea, principalul motiv pentru schimbarea dietei
Accentul pe sănătate reprezintă principalul motiv pentru care consumatorii doresc să își schimbe obiceiurile alimentare, 51% dintre respondenți declarând că încearcă să își îmbunătățească dieta.
Cu toate acestea, în ciuda acestei priorități, îmbunătățirea calității dietei rămâne limitată.
Studiul arată că, deși europenii conștientizează efectele negative ale alimentelor sărate, grase, dulci sau procesate, doar aproximativ o treime dintre consumatori fac eforturi pentru a le evita. Mulți europeni nu ating nici măcar nivelul recomandat de consum pentru alimente sănătoase, precum fructele, legumele și fibrele, subliniind că bunele intenții nu sunt suficiente pentru a schimba obiceiurile alimentare.
Diferența dintre intenție și comportament
Prețurile și obiceiurile alimentare bine înrădăcinate sunt cele mai semnificative obstacole care împiedică schimbarea dietei, generând o discrepanță între intenție și comportament.
Mulți respondenți afirmă că le este dificil să își permită opțiuni mai sănătoase sau să renunțe la rutinele alimentare deja stabilite, chiar dacă sunt motivați să facă schimbări.
Aceste dificultăți sunt chiar mai pronunțate în rândul tinerilor, care, deși se simt nemulțumiți de dieta lor, consideră că au un control limitat asupra posibilității de a o modifica.
Datele sugerează că presiunile financiare și structurale, nu lipsa informațiilor, limitează schimbarea obiceiurilor alimentare în rândul consumatorilor europeni.
Comentând rezultatele studiului, Klaus G. Grunert, profesor de marketing la Aarhus University și coordonator al EIT Food Consumer Observatory, a afirmat că europenii au o înțelegere destul de bună a ceea ce înseamnă o alimentație mai sănătoasă și mai sustenabilă, însă intenția nu este suficientă pentru a genera schimbări reale.
„Această cercetare arată că europenii înțeleg în mare măsură cum arată o alimentație mai sănătoasă și mai sustenabilă, dar intenția nu este suficientă. Sănătatea este cel mai puternic factor în alegerea alimentelor, însă presiunile legate de preț și obiceiurile bine înrădăcinate continuă să influențeze ceea ce mănâncă oamenii.”
„Dacă vrem să vedem o schimbare reală în alimentație, mai ales în ceea ce privește adoptarea alimentelor sustenabile, care devin mai puțin importante pe fondul presiunilor financiare, gustul și prețul trebuie conectate mai bine cu opțiunile sănătoase și sustenabile. Soluțiile trebuie să țină cont de realitățile vieții de zi cu zi, nu doar de aspirațiile oamenilor.”
Ce arată raportul
Conform raportului, schimbarea dietei în Europa va necesita o abordare mai diversificată și mai pragmatică din partea industriei alimentare și a factorilor de decizie. Aceasta ar putea include educație nutrițională, măsuri pentru reducerea costurilor și strategii care să ajute consumatorii să își modifice obiceiurile.
Barierele în calea schimbării au crescut în 2025, tot mai mulți consumatori afirmând că le este greu să renunțe la obiceiurile alimentare și să își permită produse mai sănătoase și mai sustenabile.
Industria și autoritățile ar trebui să se concentreze pe produse sănătoase, accesibile și ușor de consumat, pe măsuri care să sprijine prețurile mai mici și pe corelarea dintre alimentația sustenabilă și beneficiile pentru sănătate.
Raportul subliniază, de asemenea, că tinerii europeni se confruntă cu dificultăți în a transforma intențiile în schimbări reale și de durată.
Concluziile din Trust Report 2026 vor fi publicate în patru capitole tematice. Primul capitol, „Europe wants to eat better, so why isn’t it happening?”, analizează dieta actuală, diferențele dintre generații și obstacolele structurale care influențează alegerile alimentare în Europa.
Următoarele capitole vor explora nivelul de încredere în sistemul alimentar european, reacțiile consumatorilor la noile inovații din domeniu și sursele în care aceștia au cea mai mare încredere atunci când își aleg alimentele.
