Incidentul a avut loc în decembrie 2010 și este sintetizat într-un document al DNA, accesibil G4Media:
„În dosarul nr. 114/P/2011, procurorii din cadrul Seției de combatere a infracțiunilor de corupție s-au sesizat din oficiu la data de 9 mai 2011 cu privire la faptul că, în data de 12 decembrie 2010, numitul Caragea Viorel Salvador, ofițer de poliție judiciară cu gradul profesional de comisar-șef și ocupând funcția de șef al Inspectoratului Județean de Poliție Gorj, a furnizat informații care nu erau destinate publicității numitului Luță Constantin, cercetat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 în dosarul penal nr. 15376/P/2010. Informațiile divulgate au constat în avertizarea lui Luță Constantin cu privire la o acțiune de prindere în flagrant planificată pentru data de 13 decembrie 2010, efectuată de Serviciul de Investigații Criminale Sector 4. Ca urmare a acțiunilor lui Caragea Viorel Salvador, Luță Constantin nu s-a mai prezentat la întâlnirea stabilită pentru acea dată cu persoana de la care pretindea anumite sume de bani.”
Conform procurorului DNA George Nica, în rezoluția din 14 decembrie 2013, s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva lui Viorel Salvador Caragea, din lipsă de probe.
Sursa care a furnizat documentul susține că Luță Constantin era un cetățean de etnie romă din Târgu Jiu, implicat în diverse afaceri suspecte în București, inclusiv acțiuni de șantaj. Flagarantul care i se pregătea se referea la o asemenea activitate.
Rezoluția procurorului George Nica conține concluzia că „actele premergătoare efectuate în cauză nu au confirmat existența infracțiunii prevăzute de art. 12 lit. b) din Legea 78/2000 (scurgeri de informații), pentru care au fost demarate cercetări din oficiu. În urma administrării mijloacelor legale de probă, nu s-a putut stabili dacă numitul Caragea Viorel Salvador ar fi folosit, direct sau indirect, informații ce nu sunt destinate publicității, în sensul avertizării sau ar fi permis accesul unor persoane neautorizate la aceste informații, în sensul avertizării lui Luță Constantin cu privire la acțiunea de prindere în flagrant.”
Documentul nu detaliază cum anume s-au sesizat din oficiu procurorii DNA lașase luni după ratarea flagrantului, adică ce indicii sau probe i-au determinat să-l investigheze pe Caragea. Sursa G4Media afirmă că, la acel moment, telefonul lui Luță Constantin ar fi fost pus sub supraveghere, iar Caragea ar fi fost interceptat pe mandatul de supraveghere al lui Luță. Aceasta face problematică rezoluția de neîncepere a urmăririi penale față de Caragea, deoarece o interceptare telefonică reprezintă o probă solidă în astfel de cazuri, nu doar un indiciu.
G4Media a încercat să discute cu procurorul George Nica, care acum este procuror militar la Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel. Acesta și-a amintit vag despre caz, dar nu după numele de Caragea, ci mai degrabă după funcția pe care o avea atunci, aceea de șef al Poliției Județene Gorj. Abia după ce i s-a explicat notorietatea recentă a lui Viorel Salvador Caragea a reușit să facă legătura între funcție și persoană.
În orice caz, procurorul George Nica a precizat că nu-și mai amintește detaliile cazului și pe ce s-au bazat procurorii DNA în momentul sesizării din oficiu a lui Caragea, mai ales că autosesizarea a fost efectuată de un alt coleg, care i-a predat ulterior dosarul.
G4Media a încercat să ia legătura și cu Viorel Salvador Caragea pentru a discuta despre acest episod, dar acesta nu a răspuns la telefon și nici la mesajul pe Whatsapp trimis.
Importanța rolului lui Viorel Salvador Caragea în acest incident rezidă în faptul că, în calitate de administrator special al unei uzine de armament, are nevoie de certificat de securitate ORNISS. Întrebat joi seara la Antena 3 dacă Viorel Salvador Caragea va avea nevoie de ORNISS, ministrul apărării Radu Miruță a afirmat: ”Probabil că da”.
Astfel, un incident de securitate precum cel din decembrie 2010, chiar dacă a dus la neînceperea urmăririi penale, ar fi trebuit să fie un factor semnificativ în eliberarea certificatului ORNISS.
