România a reușit să obțină a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană în cadrul Programului SAFE, depășind 16,6 miliarde euro. Totuși, pentru a beneficia de aceste fonduri, țara trebuie să grăbească procedurile de selecție a companiilor care vor fi contractate pentru finalizarea proiectelor, având ca termen-limită sfârșitul anului 2030.
Conform cadrului general stabilit, finanțarea se va realiza prin credite cu o dobândă foarte mică, de 3%. Aceasta va fi utilizată pentru modernizarea Armatei Române și a infrastructurii asociate, în valoare de 9,53 miliarde euro, pentru infrastructura duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, incluzând capetele din Autostrada Moldovei Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret, cu 4,2 miliarde euro, precum și pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe din sistemul de apărare națională, cu 2,8 miliarde euro.
În cadrul unei conferințe de presă, șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, a explicat care sunt criteriile de atribuire a contractelor. El a menționat că există 21 de proiecte legate de Ministerul Apărării Naționale, totalizând 9,53 miliarde euro, dintre care zece sunt în colaborare cu alte state, iar 11 sunt achiziții individuale ale statului român, conform afirmațiilor ministrului Apărării, Radu Miruță.
„Vom putea să avem finanțarea alocată dacă putem să o și cheltuim”, a subliniat Mihai Jurca, detaliind criteriile de atribuire în situația existenței mai multor competitori pe același segment din SAFE.
„Există două componente: cele de eligibilitate, stabilite de Comisia Europeană, și un set de criterii pe care le asamblăm din cerințele operaționale și cele de cooperare industrială sau de producție în România. Termenul de livrare este un alt criteriu crucial. Vom putea să avem finanțarea alocată dacă putem să o și cheltuim, iar ar fi ideal să reușim să facem asta până în 2030. Aceste elemente se coroborează și formează un profil de eligibilitate. Odată ce aceste lucruri vor fi definite, vom putea oferi răspunsuri mai precise”, a explicat Mihai Jurca.
Cu această ocazie, șeful Cancelariei premierului a anunțat că se lucrează la o platformă accesibilă transparent pentru potențialii contractori. „Lucrăm la o platformă la nivelul Guvernului, astfel încât aceste programe să fie prezentate public pe un site. Toate companiile din România care ar putea fi potențiali furnizori vor putea să-și înscrie disponibilitatea, astfel încât orice furnizor eligibil să poată găsi rapid furnizori români care să intre într-un lanț valoric. Este foarte greu să oferim procente acum, deoarece acest proces necesită etape”, a adăugat Mihai Jurca.
Referitor la atragerea de fonduri, Mihai Jurca a subliniat că acest aspect este un element important de analiză, dar nu singurul. „Nu există un punctaj specific… Există criterii clare în ordonanță și legislația europeană pe zona de achiziții militare, iar SAFE se bazează pe aceste prevederi legale, completate de legislația românească, inclusiv Ordonanța 62. Procentul prin care reușim să atragem mai mulți bani în România este important, dar nu este unic. Trebuie să ne concentrăm și pe dezvoltarea capabilităților industriale și livrarea echipamentelor într-un termen scurt”, a spus Mihai Jurca.
Demnitarul a precizat că contractele care nu sunt finalizate la timp nu vor fi angajate ca și credit. La fel ca și în PNRR, sumele care nu sunt contractate până în 2030 nu vor fi retrase din credit.
Referitor la contractul de achiziționare a două nave de patrulare maritimă (OPV) în valoare de 700 milioane euro, ministrul Radu Miruță a explicat că prețul propus este influențat de dotări. Aceasta a fost o întrebare în contextul în care, conform informațiilor din piață, DAMEN ar putea produce la Galați două astfel de nave cu aproximativ 500 milioane euro.
„Prețul este influențat de dotările navei respective. Există criterii operaționale detaliate de Ministerul Apărării privind dotările necesare pentru nava pe care Ministerul intenționează să o achiziționeze”, a precizat ministrul Apărării.
Întrebat despre eligibilitatea șantierului din Mangalia, actualmente în insolvență, Radu Miruță a răspuns că nu se consideră eligibile șantierele, ci companiile cu capacitate de producție. „Ministerul Economiei se preocupă de implicarea Şantierului Naval Mangalia în producerea componentelor navale”, a adăugat el.
În privința achiziției navelor OPV, ministrul a fost întrebat dacă acestea vor fi produse în România, având în vedere că există un singur șantier care produce nave militare. „Decizia nu depinde de MApN, Cancelarie, MAI, ci se vor stabili criterii operaționale și de localizare, iar decizia va fi luată de grupul de lucru al statului român”, a concluzionat Radu Miruță.
Pentru a beneficia de finanțarea acordată de Comisia Europeană prin Instrumentul SAFE, România a elaborat Planul național de investiții în industria europeană de apărare, care a fost aprobat pe 21 noiembrie 2025 în cadrul reuniunii GLI SAFE.
„Obiectivul principal este dezvoltarea industriei românești de apărare”, a mai declarat Mihai Jurca.
Conform datelor oficiale, prin adoptarea SAFE, Uniunea Europeană a creat un nou instrument financiar, garantat din fonduri comunitare, care sprijină statele membre în investițiile în industria de apărare prin achiziții publice comune, axate pe capabilități prioritare din domeniul militar și infrastructură de uz dual.
Sprijinul financiar acordat prin SAFE se ridică la 150 miliarde EUR, având ca scop finanțarea urgentă și la scară largă a bazei industriale și tehnologice de apărare europene (EDTIB), pentru a stimula capacitatea de producție a statelor membre și a remedia lacunele actuale în capabilități. Scopul final al acestor investiții este consolidarea pregătirii generale pentru apărare a UE.
Finanțarea prin SAFE va fi disponibilă în perioada 2026-2030 și oferă împrumuturi cu o maturitate maximă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, cu o dobândă redusă (maximum 3%). România va începe rambursarea acestor sume abia din 2035, pe o perioadă de 30 de ani.
Principala condiție pentru accesarea finanțării prin SAFE este realizarea achizițiilor publice comune cu cel puțin un alt stat participant (stat membru UE, SEE-AELS sau Ucraina). În mod excepțional, SAFE permite și achiziții care implică un singur stat membru, dar numai pentru o perioadă limitată – cu condiția ca contractul de achiziție să fie încheiat până în luna mai 2026.
O altă cerință importantă pentru eligibilitatea achizițiilor în cadrul SAFE este ca cel puțin 65% din costul estimat al produsului final să provină din componente din statele participante.
