Arheologii au recuperat cele mai vechi unelte din lemn cunoscute, găsite într-un sit preistoric din Grecia, conform unei raportări a AP.
Aceste artefacte au o vechime de aproximativ 430.000 de ani și au fost conservate în condiții neobișnuit de favorabile.
Cercetătorii afirmă că această descoperire modifică înțelegerea despre utilizarea materialelor organice de către oamenii timpurii.
Unelte rare din lemn, conservate de natură
Uneltele au fost descoperite pe malul unui lac antic, situat în bazinul Megalopolis din sudul Greciei.
Unul dintre artefacte este un băț lung din lemn, cu o lungime de aproximativ 80 de centimetri, care a fost probabil folosit pentru săpat în sedimente umede.
Cel de-al doilea obiect este o piesă mai mică, manevrabilă, fabricată din lemn de salcie sau plop, posibil utilizată pentru modelarea uneltelor din piatră.
Uneltele din lemn sunt rare, deoarece materialul organic se degradează rapid în timp.
Numai în medii excepționale, cum ar fi siturile inundate sau umede, se poate asigura supraviețuirea acestor obiecte.
Sedimentele și umiditatea constantă au protejat aceste unelte timp de sute de mii de ani.
Ce relevă descoperirea despre oamenii timpurii
Rezultatele acestei cercetări au fost publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.
Deși nu au fost găsite rămășițe umane, situl conține unelte din piatră și oase de animale cu semne de tăiere.
Aceasta sugerează o utilizare avansată a uneltelor de către oamenii care locuiau în regiune.
Cercetătorii consideră că uneltele ar fi putut fi utilizate de neanderthalieni sau de strămoși umani mai vechi.
Conform arheologului Annemieke Milks, de la Universitatea din Reading, aceste artefacte reprezintă o legătură directă cu începuturile istoriei umane.
Completarea golurilor din tehnologia timpurie
Experții subliniază că uneltele din lemn au avut probabil un rol mult mai important decât sugerează dovezile păstrate.
Descoperiri similare, vechi de sute de mii de ani, includ sulițe antice din Germania și bețe de săpat din China.
Arheologul Jarod Hutson afirmă că aceste artefacte sunt dificile de interpretat, dar extrem de valoroase.
Descoperirea evidențiază ceea ce cercetătoarea Katerina Harvati, de la Universitatea din Tübingen, descrie drept „un aspect puțin cunoscut al tehnologiei umane timpurii”.
Oamenii de știință cred că situl din Megalopolis ar putea dezvălui în viitor și alte vestigii preistorice, asemănătoare celor deja descoperite în zonă.
