Estimările publicate de bănci indică o prognoză pentru creșterea reală a PIB-ului în 2026, care variază între 1,2% și 2,1%. Cele mai optimiste previziuni provin de la BCR/Erste, care prognozează o creștere de 2,1%, urmate de Banca Transilvania cu 1,7% și Citi cu 1,6%. Alte estimări includ UniCredit Bank cu 1,5%, ING Bank cu 1,4%, Raiffeisen Bank cu 1,3% și Libra Internet Bank cu 1,2%.
În contrast, Consiliul Național de Statistică și Prognoză (CNSP), care servește drept bază pentru prognozele Guvernului în construcția bugetului anual, adoptă o abordare prudentă, estimând o creștere reală de doar 1% pentru 2026.
Importanța prognozei PIB-ului este semnificativă pentru elaborarea bugetului anual, întrucât aceasta influențează estimările de venituri (taxe, contribuții, încasări din TVA) și stabilește cadrul pentru cheltuieli, precum și ținte ca deficitul bugetar. Experiența anilor anteriori a demonstrat că, atunci când autoritățile s-au bazat pe prognoze optimiste care nu s-au confirmat, au fost necesare ajustări pe parcurs și, în unele cazuri, măsuri economice drastice.
În acest context, prudența Guvernului poate fi interpretată ca o strategie de a evita repetarea unor astfel de corecții, mai ales după o perioadă caracterizată printr-o creștere economică modestă.
După doi ani de stagnare, proiecțiile economice încep să se schimbe. Conform estimărilor, în 2025, economia României ar putea înregistra o creștere de aproximativ 1%, similară cu evoluția din 2024. Această stagnare prelungită determină ca 2026 să fie perceput ca un an de potențială redresare, în timp ce băncile anticipează o accelerare, iar autoritățile preferă un scenariu mai conservator.
Bancherii își bazează optimismul pe mai mulți factori care ar putea contribui la redresarea economică în 2026:
- absorbția unui volum semnificativ de fonduri europene;
- reducerea inflației, ceea ce ar putea conduce la scăderea dobânzilor;
- ajustarea mai evidentă a deficitului bugetar;
- semnale economice mai favorabile așteptate în a doua jumătate a anului.
De asemenea, băncile nu adoptă un ton triumfalist, fiind conștiente de “provocările” și “incertitudinile” care ar putea transforma 2026 într-un an complicat, chiar și în fața unei direcții generale de îmbunătățire.
Nu doar băncile, ci și instituțiile financiare internaționale, precum Banca Mondială, BERD și Comisia Europeană, prevăd o creștere economică a României de peste 1% în 2026.
Un aspect interesant este contrastul istoric: în trecut, în special în anii de criză, unele bănci străine au avut prognoze pesimiste privind România. Acum, pentru prima dată după o perioadă îndelungată, aceste instituții adoptă o viziune mai optimistă decât Guvernul cu privire la evoluția economiei în 2026.
