Rata anuală a inflației a înregistrat 9,76% în luna octombrie, fiind ușor sub valoarea din septembrie, dar rămânând aproape de patru ori mai mare decât obiectivul stabilit de Banca Națională a României (BNR). Această scădere marginală a inflației a fost determinată în principal de ieftinirea temporară a unor produse alimentare și a carburanților. Producția agricolă favorabilă din acest an, împreună cu reducerea prețului petrolului, au contribuit la temperarea inflației pe termen scurt.
Pe de altă parte, energia electrică și gazele naturale continuă să afecteze costul vieții. Prețurile au crescut în urma liberalizării pieței energiei și a ajustărilor tarifare realizate în a doua parte a anului. Totodată, majorarea TVA-ului și a accizelor din august 2025 a intensificat scumpirile în lanț.
Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, se menține ridicată, depășind 8%. Aceasta sugerează o extindere a scumpirilor în economie, afectând și serviciile, precum și produsele procesate.
În contextul inflației, BNR a decis să păstreze dobânda-cheie la 6,50%, nivel constant din luna august. Reprezentanții BNR avertizează că o reducere a dobânzilor ar putea reaprinde inflația, mai ales într-un moment în care aceasta este influențată de factorii externi și fiscali. O scădere a dobânzilor ar putea face împrumuturile mai accesibile și ar stimula consumul, ceea ce, având în vedere prețurile deja mari, ar putea duce la o creștere suplimentară a inflației.
Impactul acestei politici se resimte și pe piața valutară, precum și în costul creditelor. Leul a înregistrat o depreciere ușoară față de euro în luna octombrie, de aproximativ 0,3%, influențată de condițiile de pe piețele internaționale și de incertitudinile fiscale interne. În același timp, costul creditelor a rămas ridicat, cu dobânzi medii pentru populație de aproape 7,7% și pentru firme de aproximativ 9%.
Dobânzile ridicate nu afectează doar consumul, ci și investițiile. Creditele costisitoare determină unii antreprenori să amâne sau să reducă planurile de extindere. Acest impact se simte în special în sectorul privat, unde deciziile sunt direct influențate de costurile de finanțare. Investițiile din fonduri publice sau europene sunt, însă, mai puțin sensibile la nivelul dobânzilor.
Pe termen scurt, românii nu ar trebui să se aștepte la o reducere a dobânzilor. O scădere semnificativă a inflației este estimată abia în a doua jumătate a anului 2026, după ce se vor atenua efectele scumpirilor din energie și ale majorărilor fiscale. „Efectele inflaționiste directe exercitate de șocurile pe partea ofertei au un caracter tranzitoriu, urmând să antreneze, odată cu epuizarea lor, în trimestrul III 2026, o corecție descendentă abruptă a traiectoriei ratei anuale a inflației”, afirmă BNR.
Produsul Intern Brut al României a crescut cu 1,6% în trimestrul III din 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Deși ritmul de creștere a fost mai bun decât în trimestrul II, BNR subliniază că avansul economic nu este sănătos și echilibrat. Creșterea este susținută aproape exclusiv de investiții, în timp ce consumul populației a scăzut.
Investițiile au crescut cu 8,3% într-un an, cu progrese semnificative în infrastructură, proiecte imobiliare și sectorul energetic. În contrast, cheltuielile populației au avansat cu doar 0,5%, în condițiile în care puterea de cumpărare a scăzut.
Conform datelor BNR, salariul real, ajustat cu inflația, a scăzut cu aproximativ 4,2% în trimestrul III față de aceeași perioadă a anului anterior. Astfel, chiar dacă salariile au crescut nominal, scumpirile au fost mai mari.
Scăderea puterii de cumpărare s-a reflectat direct în consum. Volumul comerțului și al serviciilor a scăzut cu aproximativ 4,4%, iar serviciile recreative au înregistrat o scădere de peste 7% comparativ cu 2024. Cele mai semnificative reduceri s-au observat în turism, restaurante și hoteluri, unde încasările au scăzut cu mai mult de 9%.
Românii amână achizițiile mari și reduc cheltuielile în toate segmentele, nu doar în cele considerate neesențiale. Încrederea consumatorilor în viitorul economic a scăzut semnificativ în trimestrul III comparativ cu trimestrul II. Indicatorul specific a coborât la minus 31 de puncte, unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani.
De asemenea, prudența devine tot mai evidentă: românii își reduc cheltuielile și își mută economiile în bănci. BNR raportează că depozitele în lei și în valută ale populației în bănci au crescut cu 3,9%, respectiv cu 15,7%, în luna noiembrie, comparativ cu luna similară din 2024.
Producția industrială a stagnat în luna octombrie, cu un avans nesemnificativ de 0,2% față de aceeași lună a anului anterior. Evoluțiile în industrie au variat de la un sector la altul, cu creșteri în producția de energie, în timp ce industria prelucrătoare și cea extractivă au continuat să scadă.
În aceeași perioadă, sectorul serviciilor și comerțul au continuat să scadă, cu o contracție de peste 4% comparativ cu octombrie 2024, fiind direct afectate de slăbirea consumului populației.
Numărul de salariați a scăzut în luna octombrie față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 0,4%, semn că firmele au devenit mai prudente în privința angajărilor. Rata șomajului s-a situat la 5,9%, în ușoară scădere față de luna precedentă, însă BNR indică o continuare a restrângerii cererii de forță de muncă. Deși salariile din sectorul privat au continuat să crească nominal, cu peste 8%, ritmul majorărilor începe să încetinească pe fondul unei activități economice mai slabe.
Unul dintre puținele semnale pozitive provine din comerțul exterior. Deficitul comercial s-a redus cu aproape 19% în comparație cu octombrie 2024. Exporturile au fost susținute de agricultură, energie și industria auto, în timp ce importurile au scăzut, pe fondul cererii interne tot mai slabe.
Evaluările BNR sugerează că economia României va rămâne vulnerabilă în perioada următoare. Reducerea deficitului bugetar va necesita măsuri fiscale mai dure, iar evoluțiile geopolitice și tensiunile de pe piețele energetice continuă să adauge incertitudine. În același timp, ritmul de absorbție a fondurilor europene rămâne esențial pentru susținerea investițiilor.
Conform băncii centrale, aceste evoluții conturează o perioadă mai lungă de creștere economică modestă, caracterizată prin inflație ridicată și dobânzi mari.
