Primul semn de alarmă provine din evoluția consumului. În prima parte a anului 2025, seria ajustată în funcție de zile lucrătoare și sezonalitate indica o creștere constantă: 4,7% în februarie, 3,4% în martie, 2,8% în aprilie și mai, 2,6% în iunie și 3,5% în iulie. Totuși, din august 2025, când au fost implementate diverse măsuri de către Guvernul Bolojan pentru a reduce deficitul bugetar, tendința a început să se schimbe.
Consumul a început să scadă, intrând pe teritoriu negativ până la începutul anului 2026: -2,1% în august, -2,1% în septembrie, -4,1% în octombrie, -3,9% în noiembrie, -2,0% în decembrie, -6,0% în ianuarie 2026 și -6,2% în februarie 2026.
Această evoluție sugerează o răcire evidentă a cererii interne. În termeni practici, populația cheltuiește mai puțin comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior, ceea ce poate reflecta atât creșterile de prețuri persistente, cât și slăbirea veniturilor reale. Efectele sunt în lanț, iar scăderea consumului exercită o presiune semnificativă asupra companiilor, în special în sectoarele Retail și Horeca.
Salariile nu au reușit să țină pasul cu inflația. Aceeași concluzie este evidențiată și de datele referitoare la puterea de cumpărare a câștigului salarial mediu net. În 2023 și în cea mai mare parte din 2024, acest indicator s-a menținut la valori confortabile, frecvent între 4% și 9%. La începutul lui 2025, încă era pe plus: 4,5% în ianuarie, 4,5% în februarie, 4,7% în martie, 3,2% în aprilie și 2,0% în mai.
În iunie 2025, puterea de cumpărare a salariului mediu net a scăzut la 1,3%, iar din iulie a intrat pe un trend negativ. Această tendință s-a accentuat ulterior: -2,4% în iulie, -5,0% în august, -5,3% în septembrie, -5,0% în octombrie, -5,1% în noiembrie, -4,5% în decembrie, -5,5% în ianuarie 2026 și -5,0% în februarie 2026.
Aceasta sugerează că salariile nu au mai reușit să țină pasul cu inflația. Chiar dacă veniturile nominale pot părea mai mari, în termeni reali, după ajustarea cu creșterea prețurilor, puterea de cumpărare s-a diminuat. Astfel, salariații pot achiziționa mai puține bunuri cu aceiași bani decât înainte.
În cazul pensiilor, situația este și mai drastică. Graficul referitor la puterea de cumpărare a pensiei medii arată că, în a doua parte a anului 2024, indicatorul a crescut la peste 32%: 32,9% în septembrie, 32,8% în octombrie, 32,3% în noiembrie și 32,6% în decembrie. În primele luni ale anului 2025, valorile au rămas ridicate, în jur de 16-17%.
Rapid, scăderea a devenit evidentă în lunile următoare. Indicatorul a coborât la 16,4% în mai 2025, 16,1% în iunie, 13,8% în iulie și 11,7% în august. Din septembrie 2025, puterea de cumpărare a pensiei medii a intrat brusc pe un teritoriu negativ: -8,2% în septembrie, -8,1% în octombrie, -8,1% în noiembrie, -8,1% în decembrie, -8,3% în ianuarie 2026 și -8,3% în februarie 2026.
Pentru pensionari, această evoluție indică o pierdere semnificativă a nivelului de trai. Pensia medie poate cumpăra acum mai puțin decât înainte, în condițiile în care categoriile cu venituri fixe sunt cele mai vulnerabile la șocurile de preț, în special în ceea ce privește alimentele, medicamentele și utilitățile.
Analizând împreună cele trei serii, se conturează o imagine clară: în ultimul an, a avut loc o reducere generală a nivelului de trai. Consumul a scăzut, salariile au pierdut teren în fața inflației, iar pensiile au trecut de la creșteri reale substanțiale la scăderi reale de peste 8%. Dincolo de comentariile politice, datele sugerează o deteriorare economică evidentă, resimțită direct de populație.
