România a înregistrat progrese semnificative în dosarul de infringement deschis de Comisia Europeană în 2025, referitor la neîndeplinirea obligațiilor legate de siturile Natura 2000. După aproape un deceniu de întârzieri și blocaje administrative, autoritățile române au adoptat în ultimele șase luni 30% dintre planurile de management și măsurile de conservare necesare pentru zeci de arii protejate.
Aceaste dezvoltări vin într-un moment crucial, având în vedere că respectarea directivei europene este esențială pentru menținerea accesului la fonduri de miliarde de euro destinate investițiilor.
„În iunie 2025, a fost emis avizul motivat referitor la nedesemnarea ca arii speciale de conservare a 169 de situri de importanță comunitară, la lipsa unor obiective de conservare adecvate pentru peste 200 de situri și la absența măsurilor de conservare pentru 10 situri punctuale. Această situație a fost cauzată de întârzieri structurale acumulate în aproape nouă ani, incluzând blocaje administrative, lipsa finanțării pentru planurile de management și dificultăți instituționale generate de procesele de reorganizare”, se menționează în comunicat.
Diana Buzoianu, ministrul mediului, apelor și pădurilor, a subliniat că această problemă a devenit o prioritate clară pentru minister imediat după preluarea mandatului, accentuând importanța gestionării eficiente a dosarului pentru a evita blocarea investițiilor majore în infrastructură. „În 6 luni am muncit enorm și, iată, deja 30% din aceste planuri sau obiective au fost adoptate. Deci se poate”, a adăugat Buzoianu.
În ultimele șase luni, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) au deblocat o serie de proceduri administrative esențiale. Printre acestea se numără:
- aprobarea organigramei și a regulamentului de organizare al noii structuri instituționale;
- stabilirea metodologiei de evaluare și aprobat a planurilor de management pentru siturile Natura 2000;
- urgentarea revizuirii unor planuri de management care aveau carențe sau întârzieri;
- adoptarea de hotărâri de Guvern pentru desemnarea unor noi arii speciale de conservare;
- stabilirea obiectivelor de conservare pentru o parte dintre situri prin decizii ale ANMAP.
„Am discutat pe marginea avizului motivat, am stabilit un calendar clar și am demonstrat că se poate, dacă există seriozitate, asumare și rezultate. Așa se desfășoară negocierile realizate cu profesionalism la nivel european, alături de partenerii noștri instituționali”, a declarat Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor și pădurilor.
Comisia Europeană a evaluat 23 de decizii ale ANMAP și a confirmat conformitatea acestora cu cerințele Directivei Habitate, permițând astfel utilizarea lor în evaluările pentru proiectele cofinanțate din fonduri europene.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a avut un rol crucial în negocierea și implementarea soluțiilor pentru depășirea blocajelor. Printr-un dialog constant și o abordare coordonată, autoritățile au reușit să elaboreze un calendar realist de conformare etapizat, care este monitorizat semestrial.
Această coordonare este considerată esențială pentru asigurarea continuității finanțării europene destinate proiectelor strategice în sectoare precum infrastructura de transport, alimentarea cu apă și protecția mediului.
Conform calendarului stabilit de autoritățile române cu Comisia Europeană, procesul de adoptare și integrare a obiectivelor și măsurilor de conservare în planurile de management pentru toate siturile Natura 2000 va continua.
Până cel târziu în 2028, România s-a angajat să îndeplinească în totalitate toate prevederile Directivei 92/43/CEE privind habitatele naturale, cu scopul de a elimina riscul unor noi sancțiuni și de a consolida protecția ariilor naturale de importanță europeană.
Rețeaua Natura 2000 reprezintă un pilon central al politicii de conservare a biodiversității în Uniunea Europeană, având ca scop protejarea habitatelor naturale și a speciilor vulnerabile. Planurile de management și obiectivele de conservare sunt instrumente esențiale pentru implementarea directivei și pentru evaluarea impactului proiectelor de infrastructură asupra mediului.
Adoptarea acestor planuri într-un timp util nu doar că răspunde cerințelor legislative europene, dar asigură și predictibilitate pentru investitori și administrația publică, sprijinind dezvoltarea durabilă și cofinanțarea proiectelor importante.
