Executivul a adoptat joi, la inițiativa Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, o măsură care extinde protecția pentru angajații companiilor aflate în insolvență și cele în concordat. Această măsură are scopul de a preveni intrarea în insolvență prin asigurarea plății salariilor pentru o perioadă de maximum șase luni, fără a menționa companiile specifice vizate.
La finalul ședinței, Ministerul Muncii a anunțat că peste 5.000 de angajați de la DamKen Mangalia, Liberty Galați și Romaero București vor beneficia de protecție salarială extinsă în urma acestei decizii.
„Pentru mine, este esențial ca oamenii să știe că munca lor este protejată, chiar și în momentele cele mai dificile pentru angajator. Nimeni nu trebuie să rămână fără veniturile pe care le-a câștigat prin muncă cinstită. Prin această ordonanță, întărim protecția salariaților și le oferim siguranța că statul este de partea lor, inclusiv atunci când companiile trec prin dificultăți. Vorbim despre mii de oameni, peste 5.000 de angajați de la companii precum Damen Mangalia, Liberty Galați sau Romaero București, pentru care acest sprijin poate face diferența între incertitudine și siguranță. Este o măsură de responsabilitate și de respect față de cei care muncesc și față de comunitățile care depind de aceste locuri de muncă”, a declarat ministrul Muncii, Petre–Florin Manole.
Documentul a fost prezentat joi în cadrul Guvernului, la o săptămână după ce Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului Bolojan, a anunțat intenția Executivului de a declara Combinatul Siderurgic Liberty Galați, fostul Sidex, drept obiectiv de importanță strategică. Aceasta se face în contextul intrării în procedura de concordat și a unei posibile licitații internaționale programate pentru 12 mai.
Cu această ocazie, a fost menționată existența unui proiect de ordonanță de urgență, care se află în primă lectură, ce ar permite angajaților companiilor aflate în concordat să acceseze fondul de garantare.
Conform informațiilor disponibile, peste 3.000 de salariați de la Combinatul Liberty Galați se află în șomaj tehnic și nu au mai primit salariile de câteva luni, iar combinatul este propus spre vânzare pentru suma de 690 de milioane de euro, conform .
Proiectul de OUG pentru modificarea și completarea Legii nr.200/2006, privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, are ca scop prevenirea declanșării unui „lanț de efecte economice și sociale negative – afectarea unor sectoare industriale esențiale, pierderea locurilor de muncă, accentuarea vulnerabilităților sociale și economice în regiunile aflate în tranziție energetică, reducerea veniturilor bugetare din contribuții și impozite, precum și creșterea presiunii asupra sistemelor de protecție socială”, conform inițiatorilor.
Se precizează că soluția legislativă, prin OUG, este aleasă „întrucât aceste elemente vizează interesul public general, securitatea națională, economică, energetică și socială și constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată”, conform documentului.
Fondul de garantare se constituie prin distribuirea din contribuția asiguratorie pentru muncă datorată de angajatori la bugetul de stat, corespunzătoare cotei de 15%.
„Din Fondul de garantare se asigură plata creanțelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă și din contractele colective de muncă încheiate de salariați cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței sau de deschidere a procedurii de concordat preventiv prevăzută la art. 5 alin. (1), pct. 44^1 din Legea nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare”, se arată în articolul modificat propus.
Noua OUG include excepții de la legea de bază pentru această categorie de angajați, stipulând că suma totală a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare poate depăși cuantumul a 5 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, dar fără a depăși cuantumul a 12 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat al operatorilor economici stabiliți ca fiind de interes strategic prin hotărâre a Guvernului.
În același timp, documentul prevede că pentru angajatorii care au intrat în procedura de concordat preventiv, suma totală a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depăși cuantumul a 6 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat al operatorilor economici stabiliți ca fiind de interes strategic prin hotărâre a Guvernului.
Sumele suportate din Fondul de garantare cu titlu de creanțe salariale se plătesc în cuantum brut.
„Totodată, având în vedere volumul plăților efective din FGPCS, raportat la excedentul existent, extinderea temporară a protecției pentru operatorii economici strategici – până la 12 salarii medii brute pe economie / 12 luni – poate fi implementată fără impact semnificativ asupra bugetului public, menținând echilibrul între protecția socială, sustenabilitatea fondului și disciplina bugetară”, conform notei de fundamentare.
Documentul guvernamental conține și o estimare a impactului financiar asupra bugetului general consolidat, care se ridică la 301,86 milioane de lei în acest an și în medie pe cinci ani.
Proiectul definește și noțiunea de operator economic de interes strategic, pentru care se pot plăti sumele stabilite, și anume „operatorul economic, indiferent de forma de proprietate, a cărui activitate este esențială pentru apărarea națională, securitatea economică, energetică, alimentară sau socială a statului, ori pentru funcționarea infrastructurilor critice și a capacităților industriale de apărare ale statului”, stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului cu atribuții în domeniul de activitate, în baza criteriilor aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Stabilirea operatorilor economici de interes strategic se realizează având în vedere cel puțin una dintre următoarele condiții cadru generale, după caz:
- a) importanța activității desfășurate în cadrul infrastructurilor critice naționale și europene;
- b) rolul în asigurarea continuității lanțurilor de aprovizionare esențiale;
- c) relevanța pentru programele europene și naționale dedicate tranziției juste, rezilienței economice, industriei de apărare și securității industriale;
- d) impactul potențial asupra pieței muncii și asupra comunităților locale în caz de încetare a activității.
