Premierul a inițiat analiza prin prezentarea contextului în care se află țara la sfârșitul anului 2025.
„Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile în care modelul economic a suferit o schimbare rapidă, în doar 6 luni, dintr-un model bazat pe deficit și consum, care părea generator de prosperitate, dar era, de fapt, distructiv. Am început tranziția către un model axat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară”, a declarat Bolojan, vineri, pe Facebook.
Bolojan a subliniat, de asemenea, că recesiunea actuală reprezintă un fenomen asumat și temporar.
„Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va conduce, în final, către o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, bazată pe ceea ce producem, nu pe împrumuturi tot mai multe și mai costisitoare”.
În ceea ce privește situația economică din 2024, șeful Executivului a oferit o viziune asupra problemelor structurale din anul precedent, când dezechilibrele s-au acumulat în pofida unor cheltuieli masive. Premierul a menționat că în prima parte a anului 2024, potrivit INS, s-a înregistrat „recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre”.
„Anul 2024 a fost un an atipic. Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și, cu toate acestea, o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, un astfel de stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai pronunțată. Acest lucru nu s-a petrecut. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, conform INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului”.
Bolojan a explicat că resursele financiare au fost risipite pe consum și importuri, fără a crea dezvoltare reală.
„O parte semnificativă a banilor cheltuiți în 2024 a fost direcționată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu spre dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a fost generat de importuri tot mai mari. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic. Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația era favorabilă, însă dezechilibrele economice se amplificau”.
Referitor la măsurile de corecție implementate recent, Bolojan a afirmat că efortul de disciplină fiscală a început să aducă rezultate în a doua parte a anului 2025.
În ceea ce privește redresarea economică din 2025, premierul a menționat: „În iulie 2025, contextul se schimbă fundamental. A început redresarea. Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi preferat să existe o modalitate de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să conducă la o frânare accentuată a economiei. Cu toate acestea, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%”.
Premierul a comparat direct cele două modele economice pentru a susține noua direcție a Guvernului.
„În 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu un impact economic redus și cu acumularea de dezechilibre interne și externe. În 2025, beneficiem de disciplină fiscală, dar avem o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali. Acest lucru demonstrează că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați”.
În încheiere, Bolojan a subliniat că stabilitatea bugetară este esențială pentru a asigura o creștere sănătoasă și credibilă pe termen lung.
„Dar consolidarea fiscală nu reprezintă un scop în sine. Este o condiție necesară pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză, ci o perioadă de corecție economică necesară pentru a obține o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung.”.
