Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile (CNACN), sub egida Ministerului Transporturilor, care este titularul proiectului, efectuează în prezent revizuirea studiului de fezabilitate, iar finalizarea acestuia depinde de obținerea acordului de mediu.
„Revizuirea studiului de fezabilitate este în curs de desfășurare. La momentul actual, termenul de finalizare a fost prelungit pentru sfârșitul anului 2026, fiind condiționat, în principal, de obținerea autorizației de gospodărire a apelor și finalizarea procedurii pentru emiterea acordului de mediu”, se menționează în răspunsul adresat Mediafax, semnat de Florin Goidea, directorul general, Diana Niculescu, directorul executiv al Direcției juridic comercial, și Simona Ștolea, șeful departamentului comercial.
Conform informațiilor obținute de Mediafax, suma alocată pentru proiectul „Reactualizare studiu de fezabilitate pentru obiectivul de investiții „Amenajarea râurilor Argeș și Dâmbovița pentru navigație și alte folosințe” (Etapa II) a fost de 48.000 de lei în 2025, înregistrată în execuția bugetară a anului precedent.
Etapele viitoare includ, după finalizarea studiului de fezabilitate, aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiției, concomitent cu aprobarea culoarului de expropriere.
„Nu suntem în măsură să oferim, deocamdată, o dată estimată pentru reluarea lucrărilor, din cauza considerentelor menționate, dar putem preciza că, în Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030, al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, este inclus la sectorul Căi navigabile – finalizarea canalului Dunăre București – cale navigabilă Argeș”, se menționează în răspunsul transmis.
Revizuirea studiului de fezabilitate fiind în curs, durata pentru proiectarea și execuția lucrărilor nu a fost stabilită încă.
„După obținerea tuturor avizelor solicitate prin certificatele de urbanism, durata necesară pentru proiectarea și executarea lucrărilor va fi definită în funcție de constrângerile impuse de instituțiile emitente. Având în vedere amploarea investiției, se va analiza împreună cu proiectantul un plan de implementare pentru a reduce la minimum durata necesară finalizării investiției. Studiul de fezabilitate elaborat în 2012 prevedea o perioadă de 5 ani – 60 de luni – pentru lucrările necesare finalizării investiției”, a afirmat conducerea CNACN.
Se anticipează o creștere semnificativă a valorii estimative a investiției, conform declarațiilor oficiale, având în vedere că revizuirea studiului de fezabilitate este activă și sunt necesare o serie de avize și evaluări care vor influența direct valoarea devizului general al investiției.
„Valoarea investiției, conform studiului de fezabilitate elaborat în 2012, inclusiv costul celor 6 centrale hidroelectrice, era de aproximativ 1,38 miliarde euro fără TVA (1,70 miliarde euro cu TVA de 19%), prețuri 2012. (1 euro = 4,3970 lei la 30.04.2012). Din evaluarea costurilor, se estimează o dublare a valorii investiției, având în vedere gradul ridicat de deteriorare a lucrărilor hidrotehnice efectuate până în prezent”, se precizează în răspunsul pentru Mediafax.
Referitor la acordul de mediu, oficialii CNACN au comunicat că procedura de emitere este în curs de desfășurare. „A fost emisă Decizia etapei de evaluare inițială. De asemenea, a fost emisă Decizia etapei de încadrare. Conform acestei decizii, proiectul se supune evaluării impactului asupra mediului, evaluării adecvate și evaluării impactului asupra corpurilor de apă, inclusiv în context transfrontalier”, au declarat reprezentanții companiei.
Specialiștii CNACN au înaintat Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) mai multe documente, inclusiv Raportul privind impactul asupra mediului (RIM), Studiul de evaluare adecvată (SEA) și Studiul de Evaluare a Impactului asupra Corpurilor de Apă (SEICA), precum și documentația necesară pentru derularea procedurii transfrontaliere cu partea bulgară.
În trimestrul IV al anului 2025, au avut loc dezbaterile publice, iar observațiile formulate de partea bulgară au fost primite cu privire la documentația transmisă. În prezent, RIM și SEA sunt în curs de revizuire conform observațiilor din perioada consultărilor publice, au concluzionat șefii CNACN.
Lucrările la Canalul Dunăre – București au început în 1986, la doi ani după inaugurarea Canalului Dunăre – Marea Neagră, pe 26 mai 1984, dar au fost suspendate după căderea regimului comunist, într-un stadiu avansat. Proiectele pentru realizarea unei artere navigabile care să lege Capitala de Dunăre datează din 1880, când inginerul Nicolae Cucu a întocmit „schița-proiect” pentru construcția căii navigabile București – Oltenița, a subliniat Chiriac Avădanei, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România.
Primul proiect de lege pentru realizarea legăturii pe apă între București și Dunăre a fost aprobat în 1929, de Parlamentul României, dar recesiunea economică din 1930-1933 și contextul politic au împiedicat realizarea planurilor. După 1960, s-au elaborat noi studii, iar valul de inundații din 1970-1980 a accelerat demersurile. În iulie 1984, s-a decis legarea Bucureștiului cu Dunărea prin râurile Argeș și Dâmbovița, iar lucrările de amenajare a râului Argeș pentru navigație au început în septembrie 1986, urmate de lucrările pe râul Dâmbovița în ianuarie 1988.
Proiectul, care are ca scop crearea unei căi navigabile între București și Dunăre, a revenit în atenția autorităților în ultimii ani, fiind inclus în programul de investiții al Ministerului Transporturilor, care presupune și revizuirea ultimului studiu de fezabilitate, vechi de aproape 14 ani.
Conform proiectului, navele fluviale ar putea pleca dintr-un port amenajat în București și ar putea transporta mărfuri până în Portul maritim Constanța și, prin Canalul Rhin – Main – Dunăre, la rețeaua europeană de căi navigabile, facilitând transportul bunurilor către mari capitale și orașe-port precum Belgrad, Budapesta, Bratislava, Viena, Frankfurt, Duisburg sau Rotterdam, pe o cale de transport mai puțin poluantă decât transportul rutier.
Până în 1989, lucrările avansaseră la peste 70% din excavații, dar proiectul a fost suspendat, iar infrastructura construită a început să se degradeze. În decembrie 2018, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a prezentat un studiu conform căruia canalul urma să fie proiectat și construit în cinci ani, cu un cost estimat de 6,7 miliarde lei (1,4 miliarde euro) fără TVA, respectiv 7,9 miliarde lei (1,7 miliarde euro) cu TVA, la costurile actualizate la anul 2018.
„Construcția canalului navigabil între București și Dunăre a început în 1986. Lucrările au fost suspendate în 1990, fiind finalizate doar parțial, cu 70% din terasamente și diguri realizate. De atunci, nu s-au efectuat lucrări de întreținere”, arată CNSP în studiul din 2018.
Finalizarea lucrărilor de amenajare a cursurilor inferioare ale râurilor Argeș și Dâmbovița va aduce multiple beneficii, inclusiv transport naval, producere de energie electrică și protecție împotriva inundațiilor. CNACN a detaliat aceste beneficii, inclusiv dezvoltarea turismului și ecologizarea regiunii.
Decizia statului de a relua proiectul a fost exprimată oficial în noiembrie 2022, de către Sorin Grindeanu, pe atunci ministru al Transporturilor, în contextul unor controale pe traseul proiectului Canalului navigabil București – Dunăre. Controalele au fost efectuate în județele Giurgiu, Ilfov și Călărași, ca urmare a sesizărilor cetățenilor.
„Deși lucrările la Canalul București – Dunăre au fost suspendate în 1989, proiectul nu trebuie lăsat să se degradeze iremediabil. Statul român își propune să reia acest proiect, esențial pentru transportul fluvial de mărfuri”, declara Sorin Grindeanu.
În august 2022, CNACN a scos la licitație contractul pentru revizuirea studiului de fezabilitate, estimat la 6 milioane de lei (fără TVA). Documentația a inclus detalii despre calea navigabilă pe râul Argeș și Dâmbovița, care se extinde pe 73 de kilometri, cu ecluze și o secțiune transversală trapezoidală.
Finalizarea proiectului va crea o cale navigabilă directă între București și Portul Constanța, precum și între marile orașe europene de pe Dunăre, valorificând investițiile anterioare de aproximativ 2,7 miliarde euro fără TVA. Terenul aferent proiectului este în principal pe domeniul public al statului și parțial pe domeniul privat al riveranilor.
Documentele oficiale subliniază necesitatea reactualizării studiului de fezabilitate pentru finalizarea lucrărilor, invocând motive precum stadiul avansat al lucrărilor și necesitatea de a preveni distrugerea acestora. Lucrările de amenajare a râurilor Argeș și Dâmbovița sunt considerabil importante pentru dezvoltarea economică și socială a regiunii.
„Reluarea lucrărilor de amenajare a râurilor Argeș și Dâmbovița este imperativă din mai multe motive, inclusiv protecția investițiilor anterioare și beneficiile economice și sociale generate de calea navigabilă”, se arată în documentele oficiale.
Revizuirea studiului a fost atribuită companiei Aqua Prociv Proiect SRL în ianuarie 2023, pentru suma de 5.697.520 de lei. În mai 2024, Agenția Națională pentru Protecția Mediului a confirmat primirea solicitării CNACN pentru emiterea acordului de mediu.
Subiectul a fost inclus și în campania electorală a lui Sebastian Burduja, pe atunci ministru al Energiei, care a subliniat importanța proiectului pentru dezvoltarea Capitalei.
„Colaborarea între autoritățile locale, regionale și centrale va fi esențială pentru finalizarea proiectului”, a subliniat Burduja, adăugând că infrastructura modernă va aduce beneficii economice pe termen lung.
În ianuarie 1990, lucrările au fost abandonate din lipsă de fonduri, iar CNACN a detaliat stadiul lucrărilor la momentul opririi, evidențiind progresele realizate în infrastructura portuară și excavații. Aceasta includea finalizarea a peste 80% din infrastructura platformelor portuare și a podurilor, dar și progrese semnificative în excavații și diguri.
Sursa foto: Comunismul in România, Facebook – Sorin Grindeanu, Sebastian Burduja, caiet de sarcini.
