Există două tipuri de calendar care măsoară timpul în mod pragmatic: calendarul civil, cunoscut și ca standard, care aliniază activitățile umane cu fenomenele naturale repetabile și cu sărbători importante precum Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza – asociată cu solstițiul de iarnă – și Mucenicii, Buna Vestire, la echinocțiul de primăvară. Pe de altă parte, există calendarul popular, recunoscut de etnologi, care funcționează în paralel cu calendarul oficial, acceptat de stat și biserică.
Calendarul popular este transmis prin canale folclorice obișnuite, motiv pentru care se folosește expresia românească „a face capul calendar”, care descrie starea de confuzie generată de un volum mare de informații.
Boboteaza este prima sărbătoare creștină a anului.
Aceasta este precedată de o zi de post, prima din an, în care casele sunt pregătite pentru primirea preotului, care stropește cu Agheasmă, purificând astfel casa de duhuri rele și oferindu-i binecuvântarea necesară pentru noul an.
Boboteaza, cunoscută și sub numele de Epifania sau Teofania, are o semnificație profundă.
Epifanie înseamnă Arătarea Domnului (Hristos S-a arătat poporului), iar Teofanie se referă la momentul important din viața Mântuitorului, când Dumnezeu S-a arătat în cele trei ipostasuri: Fiu, Duh Sfânt (în formă de porumbel) și Tată (care L-a recunoscut pe Hristos ca Fiu al Său, spunând „Acesta este Fiul Meu întru care am binevoit”).
Astfel, așa cum întreaga Sfântă Treime a participat la crearea ființei umane, Dumnezeu trebuia să fie prezent în toate cele trei ipostasuri pentru a reînnoi ființa umană.
Botezul reprezintă o renaștere a omului, de data aceasta din duh, nu din materie.
Mulți s-au întrebat de ce Mântuitorul, ca ipostas al lui Dumnezeu, are nevoie de botez, mai ales din partea omului, în persoana Sfântului Ioan Botezătorul.
Teologii creștini sunt de acord că aceasta demonstrează smerenia Mântuitorului, coborârea lui Dumnezeu la statura umană, înălțând astfel omul și oferindu-i un loc de cinste.
Însuși Sfântul Ioan Botezătorul este surprins la apariția Mântuitorului, întrebând: „Eu am trebuință să fiu botezat de Tine și Tu vii la mine?”, iar Mântuitorul îi răspunde: „Lasă acum, că așa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea” – adică să împlinim voința Domnului, care dorește ca omul, creația Sa cea mai prețioasă, să devină ca El, fiii Săi vrednici.
Traducerile textelor originale lasă, desigur, mult de dorit.
„Să împlinim toată dreptatea” sau „așa este drept” înseamnă, conform spuselor Sf. Ioan Gură de Aur, „așa se cuvine”, referindu-se la împlinirea unei porunci vechi.
Boboteaza nu este doar o sărbătoare a purificării prin apă, deoarece apa este cea care „transportă” Duhul Sfânt (prin rugăciunile preoților) către credincioși.
Se crede că în noaptea dintre 5 și 6 ianuarie, fetele pot visa sortitul dacă își pun sub pernă o rămurică de busuioc.
În dimineața zilei de 6 ianuarie, preotul sfințește apa (Agheasma Mare).
În comunitățile de lângă ape, preotul și întreaga comunitate sfințesc apele locale.
Există obiceiul de a arunca o cruce mare de gheață în apă, iar cei mai curajoși tineri se întrec să o recupereze.
Cel care o prinde primul este considerat norocos pe parcursul întregului an.
Din Agheasma Mare se bea câte o gură, pe stomacul gol, dimineața, după rugăciune, timp de șapte zile, având credința că aceasta protejează de boli.
Există numeroase mărturii ale unor oameni grav bolnavi care s-au vindecat prin consumul de agheasmă, datorită credinței lor.
De Bobotează, nu se spală rufe, deoarece se consideră că se murdăresc apele.
De asemenea, nu se ceartă oamenii, căci se vor certa tot anul.
Nu se lucrează de Bobotează, întrucât această zi este dedicată sărbătorii, nu muncii.
În întreaga zonă balcanică există obiceiuri similare.
În Bulgaria, tinerii se întrec în apă după o cruce de gheață, iar se organizează hore în apă, cu steaguri și tobe, simbolizând invocarea protecției și purificării.
În Grecia, acest obicei este, de asemenea, prevalent, iar televiziunile transmit evenimentul, care are un statut aproape național.
Serbia și Macedonia păstrează, de asemenea, ritualul, având în vedere că apa simbolizează viața, purificarea, renașterea, o legătură cu Nevăzutul, dar și curajul și spiritul de sacrificiu, având în vedere că nu este ușor să înoți într-o apă de 6 grade.
Prin participarea întregii comunități, Boboteaza se dovedește a fi una dintre puținele sărbători care unesc creatura cu Creatorul prin intermediul apei.
Astfel, de Bobotează, Dumnezeu ne oferă un nou început.
