Andrei Iacomi
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital #Jurnal Bursier / 8 mai
Acţiunile principale listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au înregistrat a treia zi consecutivă de creştere, în urma demiterii Guvernului Bolojan. În acest context, leul a avut o apreciere simbolică, iar randamentele titlurilor de stat pe zece ani au scăzut.
Indicele BET, care reflectă evoluţia celor mai lichide douăzeci de titluri de la BVB, a crescut cu 1,76%, atingând 29.365 de puncte, într-o şedinţă în care a testat o nouă zonă de record istoric. De asemenea, indicele BET-BK, reperul de randament pentru fondurile de acţiuni, a avansat cu 1,53%, ajungând la 5.686 de puncte.
Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA Romania, a declarat: ”Este o perioadă de dividende, iar contextul global este foarte important, având în vedere discuţiile privind oprirea războiului din Iran. Am observat creşteri semnificative pe pieţele internaţionale. De exemplu, ieri, indicele Stoxx 600 a crescut cu peste 2%, iar astăzi, indicele principal din Japonia a înregistrat o creştere de aproximativ 5,8%. De asemenea, bursele americane sunt la maxime istorice. Există un apetit global pentru asumarea riscurilor în această perioadă.”
Adrian Mitroi, CFA şi profesor de finanţe comportamentale, consideră că aprecierea bursei reflectă atât ”uşurarea” investitorilor după recentele schimbări politice, cât şi tendinţa de orientare a capitalului către acţiuni, pe fondul inflaţiei ridicate şi atractivităţii scăzute a obligaţiunilor.
”Piaţa percepe o realitate pe care nu am observat-o anterior: echipa politică era extrem de disfuncţională. Nu mai putea funcţiona în parametrii rezonabili, iar acum asistăm, în principal, la o uşurare. S-a scăpat de o locomotivă disfuncţională, care nu mai avea tracţiune. Era evident că guvernul nu mai avea idei, iar un manager fără idei trebuie înlocuit. Ultima idee, referitoare la ABB-uri, era onorabilă, dar prezentată dezastruos. Piaţa nu are opinii politice, nu votează, ci taxează, iar acum a taxat pozitiv”, a adăugat profesorul Mitroi.
Analistul CFA a mai menţionat că: ”Vine lichiditate din spate, dar piaţa nu are motive să creadă că oferta de equity se va îmbunătăţi pentru o perioadă, având în vedere că SPO-urile la care se visa au fost amânate cu doi ani. Astfel, piaţa foloseşte ingredientele pe care le are; nu mai face o tură la supermarket pentru a aduce altele, ci valorifică ceea ce are, care devine mai valoros pentru că este rar. Deşi sunt scumpe, devin valoroase şi ca protecţie împotriva inflaţiei. Conform finanţelor clasice, protecţia împotriva inflaţiei vine prin investiţii în acţiuni.”
Senatul României a adoptat, în această săptămână, proiectul PSD de suspendare a vânzării acţiunilor statului la companiile profitabile până la 31 decembrie 2027, iniţiativa urmând să fie discutată la Camera Deputaţilor pentru votul decizional.
”Într-o perioadă inflaţionistă, obligaţiunile nu sunt favorabile investitorilor, ci acţiunile. În special, obligaţiunile sunt afectate de incertitudinea politică, fiind legate de dobândă. Dobânzile vor rămâne ridicate pentru o perioadă extinsă, exercitând presiune asupra obligaţiunilor existente pe piaţă. Astfel, minusul din portofoliile investitorilor trebuie compensat cu ceva, iar acţiunile rămân alternativa pentru un portofoliu atractiv din punct de vedere al randamentului”, a adăugat Adrian Mitroi.
Moneda naţională a înregistrat o apreciere simbolică faţă de euro, Banca Naţională a României anunţând un curs de 5,2661 lei pentru un euro, cu o scădere de 0,05% faţă de cotaţia anterioară, după ce moneda europeană a atins patru recorduri istorice consecutive, ultimul fiind de 5,2688 lei.
Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, a afirmat: ”Cursul a reflectat incertitudinea politică, în timp ce bursa şi piaţa de datorie suverană au rămas relaxate. Contextul global este caracterizat de transformări, iar mobilitatea capitalului poate creşte, ceea ce poate duce la oscilaţii mai ample decât în anul precedent.”
Analistul consideră că un curs de 5,5 lei pentru un euro în a doua jumătate a anului devine tot mai probabil.
”Dacă ne ghidăm după modelul economic bazat pe diferenţialul de inflaţie de 7,3 puncte procentuale între România şi zona euro, s-ar putea să existe un spaţiu pentru o scădere mai amplă a leului. Dacă ne uităm înapoi, la diferenţele acumulative din anii în care cursul a fost sub 5 lei, calculele sugerează variaţii chiar mai mari. Între 2023 şi 2025, diferenţa de inflaţie între România şi zona euro a ajuns la 15 puncte.”
Un curs de 5,30 lei într-un orizont apropiat şi 5,50 lei în a doua jumătate a anului devine tot mai plauzibil, deşi interacţiunile dintre economia reală, apetitul investitorilor şi politica băncii centrale vor determina acest aspect”, a concluzionat Claudiu Cazacu.
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, a declarat că, în perioada următoare, se anticipază variaţii ale cursului în ambele direcţii.
„”Este o perioadă de instabilitate, care se resimte pe pieţe. Există multe răspunsuri pe care pieţele le aşteaptă în legătură cu situaţia politică şi financiară din România. Probabil că vom observa variaţii ale cursului, dar până când nu avem răspunsuri clare în privinţa stabilităţii politice şi financiare, tensiunile pot continua. Aceasta este o situaţie pe care o gestionăm la Banca Naţională cu toate resursele disponibile, dar trebuie să conştientizăm că răspunsurile sunt în altă parte, nu la Banca Naţională, pentru a linişti pieţele”, a spus Dan Suciu, în cadrul unui eveniment dedicat educaţiei financiare.
La Bursa de Valori Bucureşti, toţi indicii au încheiat sesiunea de tranzacţionare de ieri cu aprecieri de peste 1%, cea mai mică creştere, de 1,35%, fiind înregistrată de indicele BETAeRO.
Valoarea tranzacţiilor a fost de 114,2 milioane de lei, sub nivelul de 122 milioane lei din sesiunea anterioară, aproape 80% din rulaj provenind din schimburile cu acţiuni.
În piaţa ”regular”, acţiunile Banca Transilvania (TLV) au condus topul valorii schimburilor, cu un rulaj de 21,4 milioane de lei, încheind ziua cu o creştere de 2,14%, la preţul de 38,1 lei.
Acţiunile Romgaz (SNG) au ocupat locul al doilea în topul lichidităţii, cu o apreciere de 4,49%, atingând preţul de 13,5 lei, în condiţiile unor schimburi de 11,7 milioane de lei.
Acţiunile Hidroelectrica (H2O) au crescut cu 2,5%, la preţul de 164 de lei, cu o valoare a tranzacţiilor de 8,5 milioane de lei.
Pe locul patru în clasamentul lichidităţii s-au situat titlurile OMV Petrom (SNP), cu un rulaj de 7,8 milioane de lei, încheind ziua cu o apreciere de 1,1%, la preţul unitar de 1,013 lei.
În piaţa ”deals”, a avut loc un schimb cu titluri Sphera Franchise Group, în valoare de 2,6 milioane lei, tranzacţia realizându-se la preţul unitar de 37 lei, similar cu referinţa din piaţa ”regular”.
Indicele BET-NG, dedicat companiilor energetice şi de utilităţi, a avansat cu 2,12%, până la 2.192 de puncte, iar indicele BET-FI, al fostelor SIF-uri şi al Fondului Proprietatea, s-a apreciat cu 1,61%, ajungând la 103.221 de puncte.
2. ”Electroaparataj” (ELJ): +13,10%
3. ”Premier Energy” (PE): +7,87%
4. ”Longshield Investment Group” (LONG): +4,65%
1. ”Energopetrol” (ENP): -10,71%
2. ”Chimcomplex” (CRC) : -5,49%
3. ”SIF Hoteluri” (CAOR): -3,67%
5. ”Şantierul Naval Orşova” (SNO): -2,31%
