Oana Gheorghiu a criticat politicienii care susțin că statul „își vinde țara” prin operațiuni financiare, subliniind diferențele dintre metodele tradiționale de listare și mecanismul de vânzare accelerată de acțiuni către investitori instituționali, cunoscut sub denumirea de ABB (Accelerated Book Building).
„Există politicieni în România care pretind că au cunoștințe depline, dar, în realitate, nu înțeleg nimic. În ultimele săptămâni, unii dintre ei au început să comenteze despre procedura ABB în cazul companiilor de stat, afirmând că este vorba despre hoție sau că ne vindem străinilor”, a scris Gheorghiu pe rețelele sociale, joi.
Conform acesteia, statul român deține deja acțiuni la companii listate precum Hidroelectrica și Romgaz, angajându-se prin PNRR să listeze anumite companii de stat.
Gheorghiu explică faptul că, în cazul companiilor deja listate, există două opțiuni principale pentru vânzarea unor noi pachete de acțiuni: oferta publică secundară (SPO) și procedura accelerată ABB.
Ea argumentează că procedura clasică este mai lentă, necesitând pregătiri care pot dura chiar și un an: „În cazul SPO, anunți public că listezi acțiuni, oricine poate participa, iar anunțul este lansat cu 6-12 luni înainte, implicând dosare voluminoase. Este un proces transparent și deschis, dar necesită timp.”
Pe de altă parte, mecanismul ABB presupune o licitație rapidă între investitori instituționali. „Statul mandatează una sau mai multe bănci de investiții să coordoneze tranzacția. Băncile contactează simultan zeci de fonduri instituționale mari, întrebând: «Listez un pachet minoritar de acțiuni. Cine oferă cel mai mult?»”, a detaliat Gheorghiu.
Această procedură ar dura între 24 și 48 de ore, iar „cel care oferă cel mai mult câștigă”.
Oana Gheorghiu subliniază că principalul avantaj al procedurii accelerate este rapiditatea și faptul că prețul este stabilit la nivelul pieței în acel moment.
„Banii intră imediat în contul statului. Este un proces rapid, costurile sunt mai mici, iar prețul este acela de pe piață în acel moment”, a explicat ea.
Totuși, Gheorghiu recunoaște că, în anumite cazuri, ar putea exista un discount comparativ cu prețul din ziua tranzacției, dar consideră că riscul este mai mic decât în cazul unei oferte care durează luni întregi.
„Ar putea exista un discount față de prețul zilei, ceea ce poate fi un dezavantaj, însă dacă piața scade cu 20% în cele 12 luni de durată a ofertei publice SPO, pierderile sunt mult mai mari decât orice discount acordat în ABB”, a afirmat Gheorghiu.
Aceasta adaugă că fondurile obținute pot fi reinvestite rapid în companie, ceea ce va crește ulterior valoarea participației deținute de stat: „Deși ai cedat acțiuni, valoarea reală pe care o deții este mai mare”.
Oana Gheorghiu a clarificat, de asemenea, că procedura accelerată nu reprezintă „strategia principală”, ci este o opțiune de rezervă pentru a respecta termenele asumate de România prin PNRR.
„ABB nu este strategia principală, ci un plan de rezervă pentru a ne asigura că ne îndeplinim angajamentele la termen”, a spus Gheorghiu, referindu-se la jalonul 443 din PNRR, care trebuie finalizat până la 31 august 2026.
„În propunerea pe care am prezentat-o Guvernului, am inclus și ABB ca opțiune de rezervă. De ce? Ca să nu pierdem bani europeni”, a explicat vicepremierul interimar.
Aceasta susține că mecanismul este „perfect legal”, utilizat pe bursele europene și aplicat inclusiv în România de Fondul Proprietatea.
„Contrar opiniilor exprimate de politicienii care repetă constant aceeași idee, ABB este un instrument perfect legal, rapid și sigur”, a concluzionat Oana Gheorghiu.
