Sorin Grindeanu a răspuns miercuri, printr-o postare pe Facebook, vicepremierului interimar, Oana Gheorghiu. Aceasta din urmă a publicat un document în care susținea că, anul trecut, liderul PSD, pe atunci ministru al Transporturilor, ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, inclusiv Tarom, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime, Carpactica Feroviar și Aeroportul Timișoara.
Grindeanu a afirmat: „Am citit cu atenție postarea doamnei Oana Gheorghiu. Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document. Dacă ar fi citit-o, ar fi observat că memorandumul a fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, colegul de partid al domnului Ilie Bolojan. Dacă tot a făcut efortul să îl publice, să îl și citim împreună. Până la capăt, nu doar până unde convine.”
Sorin Grindeanu a detaliat că documentul menționat conține mai multe etape și liste distincte.
„1. Doamna Gheorghiu confundă «propunere» cu «aprobat». Memorandumul conține trei liste distincte, nu una singură:
• Lista propunerilor brute primite de la Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Bursa de Valori București și Fondul Proprietatea (paginile 5-6). De aici a copiat doamna Gheorghiu lista ei roșie.
• Lista intermediară rezultată din ședințele de lucru – 6 companii (pagina 6).
• Lista finală propusă Guvernului spre aprobat (pagina 9, «Concluzii») – trei companii: CNCIR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Societatea Carpatica Feroviar România.
TAROM nu este în lista finală.
Compania Națională Aeroporturi București nu este în lista finală.
Aeroportul Timișoara nu este în lista finală.
CEC Bank, Poșta Română, Loteria, ROMGAZ, ELCEN, CNAIR, Salrom, Eximbank — niciuna nu este în lista finală. Sunt propuneri respinse.
Doamna Gheorghiu le prezintă ca propuneri aprobate. Asta nu este o interpretare diferită a faptelor. Este o inversare a lor!”
Liderul PSD a menționat că nu a aprobat vânzarea companiilor, ci doar un document tehnic.
„2. Nu am avizat «vânzarea» niciunei companii. Ce am avizat, ca ministru al Transporturilor, este un memorandum tehnic care:
• analizează cadrul legal aplicabil unei eventuale listări,
• enumeră propunerile primite de la diverse instituții,
• filtrează acele propuneri și
• propune Guvernului o listă scurtă de trei companii.
Avizul meu privește documentul în ansamblu, inclusiv concluziile lui, adică inclusiv excluderea TAROM, CNAB și a celorlalte companii pe care doamna Gheorghiu le prezintă ca fiind «avizate de mine». A spune că am avizat listarea TAROM pe baza unui document care explică de ce TAROM nu este propusă pentru listare este, ca să fiu blând, un exercițiu de imaginație.”
Grindeanu a subliniat că documentul nu promovează privatizarea rapidă.
„3. Memorandumul este mai prudent decât îl prezintă doamna Gheorghiu. Pentru cei care chiar îl citesc, nu doar îl folosesc ca recuzită:
• Complexul Energetic Oltenia (pagina 8): listarea «se poate lua în considerare după implementarea Planului de restructurare». Adică nu acum.
• TAROM (pagina 7): «nu au fost impuse Statului român obligații cu privire la privatizarea companiei» prin decizia Comisiei Europene. Adică nu este obligatorie.
• CNCIR și Complexul Energetic Oltenia: se cere expres avizul CSAT și Hotărâre de Guvern separată – pentru că sunt societăți de interes strategic național, cu protecții suplimentare prevăzute de lege. Documentul nu este un manifest de privatizare. Este un exercițiu de prudență administrativă, cu filtre succesive și salvgardări legale.”
De asemenea, președintele PSD a menționat că „ținta 443 nu este o invenție a mea. Este o obligație asumată de România”.
„4. Ținta 443 nu este o invenție a mea. Este o obligație asumată de România.
Jalonul 443 din PNRR – «cel puțin 3 companii de stat listate / de tip lease / restructurate în domeniul energiei și al transporturilor» – este:
• asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, negociat cu Comisia Europeană,
• recomandare a Comitetului de Guvernanță Corporativă al OCDE (pagina 9 a memorandumului),
• condiție pentru aderarea României la OCDE în 2026.
Eu nu am inventat această țintă.
Eu, ca ministru, am avizat un document tehnic care propune modul cel mai prudent de a o îndeplini – cu trei companii, nu cu douăzeci!
A susține că «Grindeanu voia să vândă țara» pentru că am avizat implementarea unei obligații PNRR este o acuzație care, dacă ar fi adevărată, ar trebui adresată guvernelor care au negociat și semnat PNRR-ul, nu unui ministru care îl execută.”
Grindeanu a dorit să clarifice diferența dintre listare și vânzare.
„5. «Listare la bursă» nu înseamnă «vânzarea companiei». Memorandumul descrie clar mecanismele avute în vedere:
• majorare de capital social prin aport privat – statul rămâne acționar majoritar,
• pachete minoritare (de exemplu, 20% la Carpatica Feroviar),
• în cazul Fondului Proprietatea – vânzarea participațiilor deja deținute de Fond, nu de stat direct.”
