Un gest care părea a fi unul administrativ a generat o reacție intensă în Olanda, unde la un cimitir militar american din sudul țării, două panouri ce evidențiau contribuția soldaților afro-americani în eliberarea Europei de sub ocupația nazistă au fost îndepărtate.
Decizia a stârnit nemulțumiri din partea autorităților locale, a familiilor militarilor și a comunității care se ocupă cu întreținerea mormintelor.
Cimitirul se află la Margraten, aproape de granița cu Belgia și Germania, și adăpostește mormintele a aproximativ 8.300 de soldați americani. Panourile au fost eliminate din centrul pentru vizitatori în primăvara acestui an de către American Battle Monuments Commission (ABMC), agenția guvernamentală americană responsabilă cu administrarea memorialelor militare din afara Statelor Unite.
Decizia a fost luată după ce președintele american Donald Trump a semnat o serie de ordine executive care au pus capăt programelor de diversitate, echitate și incluziune (DEI), afirmând că „America nu va mai fi woke”.
Îndepărtarea panourilor a fost realizată fără a oferi explicații publice, fapt ce a amplificat reacțiile negative.
Panourile eliminate spuneau povești adevărate de viață
Unul dintre panouri relata povestea lui George H. Pruitt, un soldat afro-american de 23 de ani, care a murit în 1945 în încercarea de a-și salva un camarad de la înec.
Celălalt panou explica faptul că armata americană era segregată rasial în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Aproximativ un milion de soldați afro-americani au servit în armata SUA în timpul războiului, în unități separate, majoritatea având sarcini logistice, dar și participând la misiuni de luptă.
O unitate formată exclusiv din soldați de culoare a săpat mii de morminte la Margraten în timpul iernii foametei din 1944–1945, o perioadă extrem de dificilă pentru Olanda ocupată de naziști.
Comunitatea locală reacționează dur: „o parte a istoriei care nu trebuie ștearsă”
Cor Linssen, în vârstă de 79 de ani, fiul unui soldat afro-american și al unei femei olandeze, contestă decizia de a îndepărta panourile.
El subliniază că panourile reprezintă o parte esențială a istoriei care nu ar trebui să fie ștearsă.
„Când m-am născut, asistenta a crezut că este ceva în neregulă cu mine pentru că aveam altă culoare a pielii. Eram singurul copil de culoare din școală”, a povestit el.
„Aceasta este o istorie reală. Panourile trebuie să fie readuse.”
Politicile DEI (Diversity – Equity – Inclusion) ale lui Trump
După luni de incertitudine, două organizații media — Jewish Telegraphic Agency și Dutch News — au publicat e-mailuri obținute conform legii americane a accesului la informații publice (Freedom of Information Act), care demonstrează că îndepărtarea panourilor a fost influențată direct de politicile administrației Trump de eliminare a inițiativelor DEI.
ABMC a declarat anterior că panoul referitor la segregare „nu se încadra în misiunea comemorativă”, iar panoul despre Pruitt a fost „rotit” și înlocuit cu unul dedicat unui soldat alb, Leslie Loveland, care a murit în Germania în 1945 și este îngropat tot la Margraten.
Nemulțumirea autorităților și a comunității
Theo Bovens, senator olandez și președinte al fundației Black Liberators, a afirmat că organizația sa nu a fost informată despre îndepărtarea panourilor și consideră „ciudat” că acestea nu mai sunt considerate parte din misiunea memorială, deși fuseseră instalate recent.
Atât municipalitatea, cât și provincia în care se află cimitirul au solicitat oficial ca panourile să fie readuse. Un post de televiziune olandez a recreat panourile și le-a instalat temporar în afara cimitirului, însă acestea au fost îndepărtate rapid de către poliție.
Între timp, fundația Black Liberators caută un loc permanent pentru un memorial dedicat soldaților afro-americani care au murit pentru eliberarea Olandei.
„O istorie care riscă să fie ștearsă”
Linda Hervieux, autoarea cărții Forgotten, care tratează soldații afro-americani implicați în debarcarea din Normandia, afirmă că eliminarea panourilor urmează „un tipar istoric de ștergere a contribuției oamenilor de culoare din istoria Statelor Unite”.
„Când soldații de culoare au ajuns în Europa, au fost pentru prima dată tratați ca eroi. Oamenii îi respectau, îi acceptau — inclusiv în Olanda”, a spus ea.
Pentru comunitatea din jurul Margraten, care de generații adoptă și îngrijesc mormintele soldaților americani, acest act nu este doar o problemă politică, ci o chestiune de memorie, respect și adevăr istoric, conform relatărilor AP.
