După un an 2025 caracterizat prin lansări record de sateliți și evenimente cosmice extraordinare, ritmul activităților spațiale rămâne intens. Agențiile spațiale și companiile private se pregătesc pentru proiecte îndrăznețe, incluzând misiuni către Lună, iar cerul va oferi momente unice pentru observatorii de pe Pământ.
Interesul față de satelitul natural al Pământului revine în prim-plan după o perioadă îndelungată de activitate limitată, conform Euronews. În aprilie 2026, NASA va lansa o misiune cu patru astronauți – trei americani și un canadian – care vor petrece zece zile în jurul Lunii, fără a ateriza pe suprafața acesteia.
Capsula va survola fața nevăzută a Lunii, oferind imagini și date din regiuni care nu au fost observate direct nici în timpul misiunilor Apollo. Aceste informații vor susține viitoarele aselenizări din cadrul programului Artemis.
Pe lângă misiunile cu echipaj uman, se preconizează trimiterea mai multor vehicule autonome către Lună. Un proiect notabil este Blue Moon, un lander impresionant dezvoltat de compania Blue Origin, fondată de Jeff Bezos.
Cu o înălțime de aproximativ opt metri, aproape dublă față de modulul lunar Apollo 12, prototipul urmează să fie testat în 2026. Acesta este conceput pentru a transporta astronauți NASA pe solul lunar. În același timp, firme americane precum Astrobotic Technology, Intuitive Machines și Firefly Aerospace își propun misiuni comerciale de transport de echipamente și resurse pe Lună. Această activitate intensă semnalează o competiție în creștere în domeniul explorării lunare.
China continuă să își dezvolte programul spațial cu sonda Chang’e 7, care are ca obiectiv explorarea regiunii Polului Sud al Lunii. Aceasta este deosebit de importantă datorită posibilității existenței apei înghețate în craterele aflate în permanenta umbră. Descoperirea și utilizarea acestor resurse ar putea fi esențiale pentru sprijinirea misiunilor umane de lungă durată, oferind atât apă potabilă, cât și materie primă pentru combustibilul rachetelor.
Pentru publicul larg, anul 2026 va aduce fenomene astronomice remarcabile. În februarie, o eclipsă inelară de Soare – denumită „inel de foc” – va putea fi observată din Antarctica și parțial din Africa de Sud, Chile și Argentina.
Momentul culminant pentru Europa va avea loc în august, când o eclipsă totală de Soare va traversa Arctica, Groenlanda și Islanda, ajungând până în Spania. În decursul a câtorva minute, lumina zilei va fi acoperită de întuneric pe parcursul traseului restrâns al eclipsei.
Anul 2026 va aduce, de asemenea, trei superluni, un fenomen care apare atunci când Luna plină se situează la cea mai mică distanță de Pământ. Prima va avea loc în ianuarie și va coincide cu o ploaie de meteori, însă luminozitatea crescută va diminua vizibilitatea stelelor căzătoare. A doua superlună va fi pe 24 noiembrie, iar cea mai impresionantă va fi chiar în Ajunul Crăciunului, fiind cea mai mare și strălucitoare din întregul an.
Soarele va continua să genereze erupții în 2026, provocând furtuni geomagnetice capabile să producă aurore boreale și australe. Deși ciclul solar actual a depășit vârful, specialiștii consideră că fenomenul va rămâne vizibil, uneori chiar la latitudini mai joase decât de obicei.
Noile observatoare spațiale recent lansate vor facilita cercetătorilor studiul activității solare și impactul acesteia asupra Pământului.
