În urma dezbaterii care a avut loc marți, Parlamentul European își va stabili poziția oficială cu privire la negocierile cu statele membre referitoare la următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene, în cadrul votului programat pentru prânz.
Textul adoptat de Comisia pentru bugete propune alocarea unei sume de 1,7 mii de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, ceea ce reprezintă o creștere nominală de 175,11 miliarde euro comparativ cu propunerea Comisiei din iulie 2025, conform unui comunicat oficial.
Astfel, bugetul pe termen lung ar urma să fie stabilit la 1,27 % din Venitul Național Brut (VNB) al UE, cu rambursarea datoriei pentru fondul de redresare NextGenerationEU excluzându-se din plafoanele cadrului financiar multianual (CFM).
Deputații și-au propus ca această creștere de aproximativ 10% să fie direcționată către programele-cheie ale Uniunii, fără a aloca fonduri suplimentare pentru administrație sau agențiile descentralizate ale UE.
Ei afirmă că propunerea reprezintă suma minimă necesară pentru ca Uniunea Europeană să își îndeplinească angajamentele și să răspundă așteptărilor cetățenilor.
După ce își va adopta poziția, Parlamentul European va putea începe negocierile cu Consiliul în legătură cu regulamentul care stabilește structura și principalele cifre pentru bugetul perioadei 2028-2034.
Discuțiile pot demara imediat ce Consiliul ajunge la un consens asupra poziției sale comune. Aprobat de Parlament, regulamentul privind bugetul pe termen lung va deveni efectiv.
Viziunea eurodeputaților
Eurodeputații solicită o finanțare distinctă pentru politici esențiale, precum Politica Agricolă Comună, politica de coeziune, Fondul Social European, pescuitul și afacerile interne. De asemenea, ei consideră că autoritățile locale și regionale ar trebui să fie implicate în planificarea acestor programe.
Parlamentul European sprijină, de asemenea, creșterea finanțării pentru domenii precum competitivitatea, apărarea, cercetarea, digitalizarea, infrastructura, sănătatea, educația și cultura.
Sunt incluse programe precum Fondul european pentru competitivitate, Orizont Europa, Mecanismul „Conectarea Europei”, Erasmus+, AgoraEU și mecanismul de protecție civilă, precum și inițiative în domeniul sănătății și mediului.
Deși eurodeputații susțin majorarea fondurilor pentru politica externă, ei consideră că sumele propuse sunt în continuare insuficiente, solicitând un sprijin suplimentar pentru extindere, dezvoltare, ajutor umanitar și pentru Ucraina.
În ceea ce privește veniturile, eurodeputații propun introducerea unor noi „resurse proprii” pentru a finanța bugetul și pentru a rambursa datoria generată de NextGenerationEU.
Aceste resurse ar putea genera aproximativ 60 de miliarde de euro anual, iar eurodeputații cer statelor membre să ajungă rapid la un acord. Printre opțiunile avute în vedere se numără taxe pe servicii digitale, jocuri de noroc online, emisii de carbon și câștiguri din criptoactive.
Suplimentările propuse includ creșteri pentru agricultură, fonduri de coeziune, Fondul Social European, programe de cercetare, infrastructură, educație și acțiuni externe.
„Propunem un buget european care să fie atât suficient, cât și previzibil pentru beneficiari, remediind deficiențele propunerii inițiale a Comisiei. Printr-o creștere moderată de 10 %, asigurăm resurse adecvate pentru noi priorități, precum apărarea și competitivitatea, menținând în același timp pe deplin politicile-cheie, cum ar fi agricultura și coeziunea. Solicităm o finanțare consolidată și dedicată pentru agricultori și regiuni, respingând ferm orice încercare de a fuziona sau dilua aceste priorități esențiale. În același timp, datoria NextGenerationEU trebuie rambursată peste plafoanele bugetare, nu în detrimentul agricultorilor, al IMM-urilor, al cercetătorilor sau al studenților Erasmus”, a declarat eurodeputatul român Siegfried Mureșan.
