Autoritățile din Berlin pregătesc implementarea unor noi restricții referitoare la accesul la cursurile de integrare, ca urmare a presiunilor financiare, conform informațiilor publicate în Westdeutsche Allgemeine Zeitung.
Printre măsurile propuse se numără scăderea nivelului de limbă germană necesar la finalizarea cursurilor, de la B1 la A2, destinat participanților cu performanțe mai slabe.
Specialiștii avertizează că o astfel de măsură ar putea reduce semnificativ șansele migranților de a găsi un loc de muncă și de a se integra în societatea germană.
Restricțiile ar afecta nu doar solicitanții de azil sau refugiați, ci și cetățenii Uniunii Europene, inclusiv români și bulgari, care locuiesc și muncesc în Germania.
În plus, autoritățile au introdus deja, la începutul anului, restricții privind înscrierea la aceste cursuri.
Critici dure au venit din partea specialiștilor în educație pentru adulți din landul Renania de Nord-Westfalia, care contestă vehement planurile guvernului. Klaus Hebborn, președintele asociației regionale a acestor centre, a afirmat că măsurile propuse ar slăbi un sistem care a dovedit eficiența sa de-a lungul timpului.
„Guvernul federal slăbește masiv structurile de integrare dovedite”, a declarat acesta, subliniind că restricțiile contravin chiar politicilor oficiale de atragere a forței de muncă străine.
Documentele analizate la nivel federal conțin și alte propuneri controversate, precum introducerea unor perioade de autoînvățare digitală fără profesori, reducerea orelor pentru cursurile de alfabetizare și diminuarea importanței testului final „Viața în Germania”, care evaluează cunoștințele despre sistemul politic, valorile sociale și regulile de bază ale societății germane.
De asemenea, cursul de orientare civică, unde nou-veniții învață despre drepturi, obligații și sistemul juridic, ar putea fi redus sau parțial înlocuit cu module online.
Guvernul german își justifică aceste modificări prin constrângeri bugetare, afirmând că finanțarea actuală a cursurilor de integrare nu mai poate fi susținută.
Criticii subliniază însă un paradox: în ciuda deficitului de forță de muncă cu care se confruntă Germania și a eforturilor de a atrage lucrători străini, se reduc tocmai programele care îi ajută pe aceștia să se integreze și să acceseze piața muncii.
Pentru mulți români stabiliți în Germania, cursurile de integrare reprezintă un pas esențial în obținerea unui loc de muncă mai bine plătit și în adaptarea la viața în noua țară.
