Românii se confruntă cu o situație financiară extrem de dificilă, având dificultăți în a-și asigura măcar coșul de bază la nivelurile anterioare.
Datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) referitoare la cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul conturează o imagine sumbră pentru mediul de afaceri și pentru bugetul de stat. Conform graficelor, economia a intrat într-o fază de contracție profundă. Ne confruntăm cu o perioadă de 7 luni consecutive (august 2025 – februarie 2026) în care dinamica consumului a fost pe o traiectorie descendentă. Dacă în decembrie 2024 consumul înregistra o creștere de 7,8%, aceasta a scăzut dramatic, atingând un minim alarmant de -6,2% în februarie 2026.
Aceasta nu reprezintă o simplă fluctuație sezonieră, ci un blocaj sistemic. Este, de fapt, cea mai mare cădere a consumului de la criza financiară din 2009, o perioadă pe care românii sperau să nu o mai trăiască.
Declinul consumului nu a apărut întâmplător. Este rezultatul direct al unui mix de decizii guvernamentale. Românii au redus drastic achizițiile din două motive principale:
-
Creșterea drastică a taxelor: Majorarea TVA-ului și a accizelor a dus la o explozie a prețurilor la raft. Când bunurile devin brusc mult mai scumpe, reacția naturală a populației este să renunțe la orice nu este strict necesar, uneori chiar și la produsele de bază.
-
Înghețarea veniturilor: Pe când prețurile cresc constant, salariile au rămas nemodificate sau, în termeni reali, au scăzut semnificativ. Fără un venit suplimentar, românii sunt nevoiți să impună o cură de austeritate severă în propriile familii.
Când consumatorii nu mai cumpără, comercianții nu mai vând, producătorii nu mai produc, iar statul nu mai încasează taxe. Acest cerc vicios subliniază, încă o dată, că tăierile și suprataxarea nu contribuie la dezvoltare, ci generează doar o recesiune profundă, mascată de discursuri politice.













