Armele de mare precizie permit lovirea unor ținte situate la peste 1.000 de kilometri distanță și sunt considerate esențiale pentru descurajarea unui conflict cu Rusia, conform publicației FT.
Planul convenit în perioada administrației Biden a inclus desfășurarea în Europa a rachetelor Tomahawk și a sistemelor hipersonice Dark Eagle. Aceste arme ar oferi NATO capacitatea de a lovi baze militare, silozuri de rachete sau infrastructură strategică adânc pe teritoriul Rusiei.
Experții în securitate subliniază importanța sistemelor DPS din trei motive fundamentale: descurajarea unui atac prin amenințarea infrastructurii critice a adversarului, posibilitatea unui răspuns convențional fără escaladare nucleară și capacitatea de a neutraliza ținte strategice înainte ca acestea să devină operaționale.
Țările europene din NATO au optat, timp de decenii, pentru protecția furnizată de Statele Unite și au evitat dezvoltarea unor sisteme terestre cu rază lungă de acțiune pentru a nu încălca Tratatul INF privind forțele nucleare intermediare.
În prezent, Germania și Spania dispun de rachete Taurus, iar Franța și Marea Britanie utilizează rachetele Scalp și Storm Shadow. Totuși, aceste arme au o rază de aproximativ 500 de kilometri și sunt lansate din aer, ceea ce impune NATO să aibă superioritate aeriană pentru a le folosi eficient împotriva Rusiei.
Franța și Marea Britanie au, de asemenea, rachete cu rază lungă lansate de pe submarine, precum Tomahawk sau MdCN; totuși, aceste sisteme sunt limitate ca număr și nu pot satisface nevoile de apărare ale întregului continent european.
Pentru a diminua dependența de Washington, Germania, Franța, Polonia și Italia au demarat în 2024 programul european Elsa, destinat dezvoltării unei noi generații de rachete cu rază lungă de acțiune. Ulterior, Marea Britanie și Suedia s-au alăturat acestei inițiative.
Cu toate acestea, majoritatea proiectelor sunt încă în stadii incipiente, iar primele rezultate concrete sunt anticipate abia după anul 2030. Specialiștii în apărare consideră că Europa trebuie să găsească rapid soluții temporare pentru a acoperi deficitul militar.
Una dintre opțiunile analizate este adaptarea rachetei franceze MdCN pentru lansare de la sol. În același timp, companii europene precum Destinus produc deja mii de rachete de croazieră anual, dintre care unele sunt utilizate și în Ucraina.
Germania plănuiește să colaboreze cu Ucraina pentru dezvoltarea unor noi tehnologii de atac la distanță. Kievul a dezvoltat în ultimii ani sisteme capabile să lovească ținte aflate la peste 3.000 de kilometri, inclusiv racheta Flamingo.
