Comisia Europeană va solicita guvernelor să îmbunătățească politicile sociale, să sprijine persoanele care trăiesc dintr-un salariu în altul, să implice tinerii și să ofere mai multă protecție vârstnicilor și altor grupuri vulnerabile. Conform informațiilor furnizate de Politico, această strategie va fi prezentată miercuri.
Un oficial european a subliniat că planul reprezintă „un punct de plecare” și că va „oferi statelor membre instrumente suplimentare pentru a-și îndeplini sarcinile”, urmând ca în anul următor să fie propuse măsuri mai specifice.
Executivul european afirmă că problema nu constă în lipsa fondurilor, ci în modul în care sunt utilizate acestea. În proiectul pentru viitorul buget multianual, sunt prevăzute aproximativ 100 de miliarde de euro pentru politici sociale, comparativ cu cei aproximativ 50 de miliarde disponibile anterior prin Fondul Social European Plus, principalul instrument al Uniunii Europene pentru finanțarea locurilor de muncă și a programelor sociale.
„Progresul a fost lent și trebuie să recunoaștem acest lucru”, a afirmat oficialul.
Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, a subliniat că efectele sărăciei depășesc sfera socială.
„Când oamenii nu își permit locuința, hrana, îngrijirea, educația sau o viață stabilă, societățile noastre devin mai slabe, iar încrederea este afectată. Europa are nevoie de un răspuns mai puternic și mai coordonat”, a declarat aceasta.
Strategia va fi prezentată împreună cu alte inițiative care vizează sărăcia în rândul copiilor, excluziunea locativă și drepturile persoanelor cu dizabilități.
Mai mulți europarlamentari și organizații neguvernamentale au avertizat că planul riscă să nu aibă efect dacă nu beneficiază de suport financiar.
Marie Toussaint, europarlamentar din Franța, a afirmat că prioritatea Uniunii Europene „trebuie să fie livrarea de măsuri concrete și finanțare țintită” și a solicitat un rol mai activ al Comisiei în implementarea politicilor.
„Nu există strategie fără bani. Cum vom implementa aceste măsuri dacă finanțarea nu este o prioritate?”, a adăugat Juliana Wahlgren, directoarea European Anti-Poverty Network.
Nemulțumirile legate de costul vieții, locuințe și servicii publice cresc în mai multe state europene, iar aceste frustrări sunt tot mai des exploatate politic de partidele de extremă dreaptă.
Socialistul Marit Maij din Olanda a subliniat că lipsa sprijinului pentru persoanele vulnerabile contribuie la neîncrederea în politicile publice și în instituțiile statului: „Persoanele care trăiesc în sărăcie sunt prea des ignorate, iar acest lucru erodează încrederea în politicile publice. Extrema dreaptă exploatează acest gol”.
Uniunea Europeană își propusese să reducă cu cel puțin 15 milioane numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială până în 2030, cu scopul de a elimina fenomenul până în 2050.
Cu toate acestea, datele arată un progres modest. Până în 2025, numărul persoanelor aflate în această situație a scăzut cu doar 3,4 milioane, iar 20,9% din populația Uniunii Europene rămâne expusă riscului de sărăcie, comparativ cu 21,1% în 2019.
Situația variază semnificativ între state. Conform sursei menționate, România și Bulgaria au reușit să reducă semnificativ rata sărăciei în ultimul deceniu, în timp ce țări precum Germania, Franța și Austria au înregistrat creșteri după pandemia de COVID-19.
În Germania, procentul persoanelor expuse riscului de sărăcie a crescut de la 17,3% în 2019 la 21,2% în 2025.
Pentru cei afectați, dificultatea nu constă doar în existența sprijinului, ci și în accesul efectiv la acesta.
Ema Popovici, asistent de proiect la Institutul Bucovina, a explicat că sistemul este greu de înțeles și de utilizat: „Este foarte dificil să accesezi unele beneficii din cauza birocrației. Sistemul în sine este complicat”.
Ea a subliniat că politicile ar trebui să fie construite pe baza realităților de pe teren: „Pe hârtie se poate spune că strategia funcționează, dar în realitate nu. Este necesar să vorbim direct cu oamenii”.
