Ce poate face, concret, Ilie Bolojan în această perioadă?
Ilie Bolojan are capacitatea de a conduce ședințele de Guvern, de a coordona activitatea miniștrilor care rămân în funcție și de a asigura continuitatea administrației centrale. Guvernul poate adopta acte strict necesare pentru funcționarea statului, cum ar fi plăți curente, aplicarea bugetului deja aprobat, gestionarea instituțiilor publice, menținerea continuității serviciilor esențiale și implementarea unor măsuri administrative care nu afectează direcția politică a țării. Constituția definește această limită prin expresia „administrarea treburilor publice”.
Ce nu poate face este la fel de important.
Conform Codului administrativ, după încetarea mandatului, Guvernul poate emite doar acte necesare administrării treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Executivul nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege. Aceasta împiedică, practic, implementarea marilor reforme care ar necesita legislație nouă, schimbări fiscale majore, restructurări ample sau măsuri politice asumate în numele unei majorități parlamentare inexistente.
Cât poate rămâne Bolojan interimar la Palatul Victoria?
Deși căderea Guvernului declanșează procedura pentru desemnarea unui nou premier, nu există garanția că un nou Cabinet va fi instalat rapid. Președintele Nicușor Dan a anunțat consultări informale cu partidele, înainte de cele formale, și a exclus alegerile anticipate, însă negocierile se preconizează a fi complicate. PSD dorește o formulă de guvernare cu PNL, dar fără ca Bolojan să fie premier, în timp ce PNL și USR nu par dispuse, în prezent, să revină într-o formulă de guvernare cu social-democrații.
În absența unei majorități clare, Ilie Bolojan poate rămâne o periodă la Palatul Victoria ca premier al unui Guvern interimar, având atribuții limitate. Precedentul lui Emil Boc arată că un asemenea interimat se poate extinde: Guvernul demis în octombrie 2009 a gestionat treburile curente până în decembrie, timp de aproximativ 71 de zile.
Urmează procedura de formare a unui nou Guvern.
Președintele României trebuie să consulte partidul care deține majoritatea absolută în Parlament sau, în cazul absenței unei asemenea majorități, partidele parlamentare. Apoi, el va desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru, care are la dispoziție 10 zile pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului.
Dacă negocierile se blochează, Constituția permite și opțiunea alegerilor anticipate, dar numai în condiții stricte. Președintele poate dizolva Parlamentul doar dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Chiar și în această situație, dizolvarea Parlamentului rămâne o posibilitate, nu un automatism.
