România se confruntă cu o criză socială profundă, exacerbata de probleme sociale structurale, ca rezultat al unei crize economice severe. Această situație s-a agravat de la o criză bugetară, generată printr-un pachet de austeritate ineficient și greșit implementat, la o criză economică comparabilă cu cele din perioada pandemiei și din anii 2009-2011. Povara măsurilor de ajustare fiscal-bugetară a fost transferată asupra a 95% din populația României, în special asupra celor cu venituri reduse și a clasei de mijloc, ceea ce a dus la distrugerea plasei de siguranță socială, la o polarizare economică și socială tot mai accentuată și la o creștere alarmantă a riscurilor de sărăcie și excluziune socială. Pachetul de măsuri necorespunzătoare a rezultat în cea mai dramatică scădere a puterii de cumpărare a salariilor din ultimii 15 ani și a pensiilor din ultimii 25 de ani. În plus, 54.000 de salariați au dispărut din mai până în prezent, evidențiind pierderea locurilor de muncă, care reprezintă cel mai eficient instrument de protecție socială activă.
Astăzi, voi analiza evoluția principalilor indicatori relevanți pentru starea socială a României. Scăderea numărului de salariați, reducerea ratei ocupării, accelerarea șomajului în rândul tinerilor, polarizarea veniturilor din salarii și pensii, precum și scăderea puterii de cumpărare sunt semne evidente ale unei crize sociale care riscă să se adâncească. Aceste semnale indică o accentuare a sărăciei și excluziunii sociale, precum și a deprivării materiale.
- Salariați, locuri de muncă. Efectivul salariaților a scăzut cu 54.000 în perioada mai 2025-ianuarie 2026. Conform datelor oficiale publicate de Institutul Național de Statistică, numărul salariaților în România a scăzut de la 5.175.900 de persoane în mai 2025 la 5.121.900 de persoane în ianuarie 2026. (Infografic 1) Săptămânal, o companie anunță închiderea sau restrângerea activității, rezultând disponibilizări. Măsurile luate pentru păstrarea și creșterea investițiilor și menținerea locurilor de muncă sunt insuficiente. Structurally, 79% din concedieri (42.400 persoane) provin din industrie. (Tabel 1)
Infografic 1
Tabel 1
Exemple de concedieri și suspendări de activitate în România în perioada mai 2025 – martie 2026, date publice: Haier Tech (producție electrocasnice, Prahova) – 519 concedieri; Adient Automotive (producție scaune auto, Prahova) – 1.010 concedieri; Aptiv (componente electronice auto, Arad) – 900 concedieri; Leoni Wiring Systems (cablaje auto, Arad / Bihor) – 700 concedieri; Aumovio (fosta divizie Continental Automotive, Iași / Sibiu / Timiș) – 641 concedieri; ArcelorMittal Hunedoara (siderurgie, Hunedoara) – 477 concedieri; Automobile Dacia (Mioveni) – 1.200 concedieri; JTEKT România (rulmenți auto, Teleorman) – 820 concedieri; Complexul Energetic Oltenia (producție energie, Gorj / Dolj) – 1.800 concedieri; Forvia-Hella (cercetare și dezvoltare sisteme electronice auto, Iași) – 79 concedieri; Fabrică componente auto Oradea (Bihor) – 120 concedieri; Liberty Galați (Sidex, Galați) – 3.000 angajați în șomaj tehnic; Azomureș (producție îngrășăminte chimice, Mureș) – 600 angajați în șomaj tehnic; Contractori industriali Azomureș (Mureș) – 1.500 locuri de muncă afectate indirect. Totalul estimat al concedierilor din aceste exemple este de 13.366 salariați.
- Ocupare și șomaj. Rata ocupării (15-64 ani) a scăzut în anul 2025 la 63%, cu 0,8 puncte procentuale mai mică decât anul anterior, conform datelor oficiale INS. Șomajul în rândul tinerilor a crescut rapid.
În ultimele două trimestre din anul 2025, rata ocupării a scăzut brusc, de la 63,4% în Q3 2025 la 62,6% în Q4 2025. Infograficul 2 ilustrează evoluția ratei ocupării (15-74 ani) pe grupe de vârstă în perioada 2017-2025.
Infografic 2
Problema majoră a ocupării se regăsește în rândul tinerilor (15-24 ani). Analiza ratei șomajului în rândul tinerilor arată o înrăutățire abruptă, de la 22,9% în Q2 2025 la 29,4% în Q4 2025. Incidența șomajului de lungă durată în rândul tinerilor a variat între 42 și 55% în ultimii ani, ceea ce sugerează că tinerii suportă povara crizei economice și sociale din România.
- Polarizarea economică și socială accentuată. Măsurile inechitabile au dus la o povară disproporționată pentru românii cu venituri mici și cei din clasa mijlocie. Conform Eurostat, în anul 2025, România a înregistrat cel mai mic venit disponibil mediu net din UE (8.748 euro anual, 729 euro lunar) și cel mai mic venit disponibil median net din UE (8.187 euro anual, 682 euro lunar), echivalente în funcție de dimensiunea și structura gospodăriei.
Polarizarea veniturilor salariale este evidentă, România având o bază mare de salariați cu venituri mici. Datele INS privind repartizarea salariaților cu program complet arată că 63% dintre aceștia au venituri nete sub 1.000 euro și 92% au venituri nete mai mici de 2.000 euro lunar. Venitul net median pentru salariații cu program complet este de 830 euro, adică 4.233 lei lunar (Infografic 3).
Infografic 3
Pensiile de asigurări sociale de stat prezintă, de asemenea, o polarizare accentuată, cu o baza mare de pensii mici. Ultimele date oficiale de la Casa Națională de Pensii arată că pensia medie în sistem este de 2.782 lei. Peste un sfert dintre pensionari (27%, 1.263.816 persoane) au pensii mai mici de 1.500 lei lunar și peste jumătate dintre pensionari (52%, 2.418.771 persoane) au pensii mai mici de 2.500 lei lunar (Infografic 4).
Infografic 4
- Sărăcie, excluziune socială și deprivare materială severă. Consiliul Fiscal subliniază că ”ajustarea fiscală are un caracter regresiv, afectând în mod special cetățenii cu venituri foarte mici”. Conform datelor Eurostat, pentru anul 2025, 5.169.000 de români trăiesc în risc de sărăcie și excluziune socială, dintre care 3.148.000 în zone rurale. Ponderea angajaților care se confruntă cu riscul de sărăcie în România este de 10,8%, fiind pe locul 4 după Luxemburg, Bulgaria și Spania, conform Eurostat pentru anul 2025. De asemenea, 3.160.000 de români trăiesc în deprivare materială și socială severă, dintre care 758.000 sunt copii cu vârsta de până la 18 ani.
- Puterea de cumpărare. Se observă o cădere semnificativă a puterii de cumpărare a salariilor, cea mai mare din ultimii 15 ani. Acesta este al 8-lea lună consecutiv de scădere a puterii de cumpărare. În industrie și construcții, puterea de cumpărare a scăzut cu 6%. Cele mai recente date INS indică o scădere record a puterii de cumpărare în perioada mai 2025 – februarie 2026: în învățământ a fost o cădere de minus 14%, în administrație minus 14%, iar în sănătate minus 10% (Infografic 5).
Infografic 5
În plus, datele statistice recente arată o reducere abruptă a puterii de cumpărare a pensiilor din ultimii 25 de ani (Infografic 6).
Infografic 6
În concluzie, distrugerea plasei de siguranță socială în ultima perioadă a aruncat România într-o criză socială, care se suprapune crizei economice. Fragmentarea societății și polarizarea economică și socială constituie premise ale unei creșteri a incertitudinii la nivel economic și politic. Fenomenele cu care ne confruntăm astăzi sunt rezultatul unei abordări reducioniste asupra economiei. Orice set de politici publice ar trebui să vizeze bunăstarea cetățenilor. Reconstruirea unei plase de siguranță socială echitabile reprezintă singura soluție viabilă pe termen mediu și lung pentru România.
