Miruță a declarat că Ministerul Apărării ar putea iniția o coproducție în colaborare cu companiile din sectorul Apărării.
„Privind la resursele disponibile în România și având în vedere evoluția atacurilor recente cu drone, convingerea mea este că soluția pentru a acoperi multe dintre aceste lacune este capacitatea Ministerului Apărării de a dezvolta un software pentru drone intern”, a afirmat el. „Ministerul Apărării ar trebui să ajungă să facă coproducție”.
Miruță a subliniat că MApN nu ar trebui să se ocupe de „bucata hardware”, care ar trebui să fie dezvoltată de „firmele private”. Totodată, el a menționat că „personalizarea software-ului pentru drone, în mod ideal și pentru eficiență maximă, nu poate fi obținută prin achiziții externe”.
Ministrul a explicat că eficiența unei drone depinde de capacitatea acesteia de a „decide când și unde să se deplaseze”, iar pentru a lua aceste decizii, drona trebuie să aibă acces la o cantitate mare de date.
Miruță a adăugat că Armata Română dispune de echipamente capabile să genereze astfel de date, inclusiv radare de diferite performanțe, avioane de vânătoare, puncte de observație și tancuri moderne care emit informații utile.
„Toate aceste informații trebuie centralizate într-o cameră comună, de unde un software dedicat să extragă datele relevante și să le transmită dronelor într-un mod autonom. Până când nu vom realiza acest lucru, vom continua să fim cumpărători de soluții parțiale”, a declarat Miruță.
De asemenea, el a menționat că Ministerul Apărării a început să formeze o echipă de tineri care să se ocupe de dezvoltarea software-ului pentru drone.
„Am început să creăm, în Ministerul Apărării, o echipă de tineri care să aibă curajul de a schimba modul în care au fost realizate aceste lucruri până acum. Sunt convins că, în România, uitându-mă la studenții pe care i-am avut la facultate și la tinerii foarte bine pregătiți tehnic din cadrul Ministerului Apărării, există capacitatea de a forma o echipă”, a afirmat Miruță.
El a precizat că echipa ar putea fi formată din 5 sau 6 membri, dar ar fi ideal ca la început să se alăture 20-25 de tineri care să contribuie la construirea unui software specific pentru capabilitățile Armatei Române.
Miruță a menționat că această echipă de 20 de tineri este „în formare”.
