Legea propusă de senatorul PSD, Cătălin Zamfir, conține următoarele dispoziții:
- „Se interzice, până la data de 31 decembrie 2027, înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale, la instituțiile de credit, precum și la orice altă societate la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de capital social deținută.
- Dispozițiile nu se aplică acțiunilor deținute de stat la companiile, societățile și instituțiile de credit care înregistrează pierderi pentru cinci ani consecutiv sau pentru care a fost declanșată, prin hotărâre judecătorească definitivă, procedura de insolvență. De asemenea, nu se aplică acțiunilor a căror valoare totală, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, nu depășește 5 milioane lei pentru fiecare companie, societate sau instituție de credit în parte.
- Se suspendă, până la data de 31 decembrie 2027, orice operațiuni de înstrăinare a acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale, precum și la alte societăți la care statul are calitatea de acționar, aflate în curs de realizare.
- Dispozițiile alin. (1) nu se aplică operațiunilor postprivatizare și operațiunilor specifice privatizării, în cazul în care transferul dreptului de proprietate asupra participațiilor deținute de stat s-a realizat”.
Senatul are termenul de adoptare al legii stabilit la data de 10 iunie 2026, iar procedura de urgență a fost deja aprobată.
Proiectul PSD beneficiază deja de avizul favorabil al Consiliului Legislativ și urmează să primească avizele de la mai multe comisii ale Senatului.
Inițiatorii menționează că au propus această lege ca reacție la intențiile Guvernului Ilie Bolojan.
„Intenția Executivului de a lista la bursă companii de stat din domenii strategice, printre care CEC Bank, Administrația Porturilor Maritime Constanța, Compania Aeroporturi București, Poșta Română, Romarm, Salrom sau Loteria Română, este considerată inoportună, în contextul economic și geopolitic anterior menționat.
În plus, intenția de a lista suplimentar noi pachete minoritare de acțiuni de la companiile deja listate, cum ar fi Hidroelectrica sau Romgaz, în contextul unei crize energetice acute care persistă la nivel european și global, este evaluată ca fiind inoportună, contrar logicii economice și deciziilor altor state din Europa. Vânzarea activelor strategice ale statului, incluzând companii profitabile esențiale pentru securitatea energetică a României, chiar și în pachete minoritare, ar putea vulnerabiliza capacitatea de intervenție a statului în cazul unor crize majore sau în fața presiunilor deja existente.
O astfel de decizie, în contextul incertitudinilor geopolitice, energetice și financiare, în special pentru companiile importante din sectorul energetic, a căror valoare este estimată că va crește semnificativ în următoarele 12-18 luni, este considerată contrară intereselor României”, subliniază inițiatorii.
Aceștia consideră că o vânzare a pachetelor de acțiuni de la Hidroelectrica, companie care „a fost ancora de stabilitate a sistemului energetic național”, ar vulnerabiliza suplimentar capacitatea și dreptul românilor de a accesa energie ieftină.
„Reducerea controlului statului asupra acestei companii, în contextul eliminării plafonării prețurilor, este nu doar inoportună, ci ar putea avea consecințe catastrofale”, se precizează în expunerea de motive.
În 2020, Parlamentul României a adoptat o lege similară, care a avut o valabilitate de doi ani. Textul de atunci stipula că, „la data intrării în vigoare a prezentei legi, se interzice, pentru o perioadă de doi ani, înstrăinarea participațiilor statului la companiile și societățile naționale, la bănci, precum și la orice altă societate la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de participație deținută”. Legea a fost promulgată la acea vreme de președintele României, Klaus Iohannis.













